Mult zgomot pentru nimic! Proiectul care prevede centuri şi parkinguri iluzorii pentru Cluj

Un plan de acţiune care se va afla miercuri în mapele consilierilor locali conţine proiecte măreţe, dar virtuale, ca măsuri de reducere a zgomotului din oraş.

Consiliul Local este chemat miercuri să aprobe planul de acţiune pentru prevenirea şi reducerea zgomotului ambiant, în Cluj. Un astfel de plan este cerut expres încă de acum 13 ani printr-o directivă adoptată în 2002 de Parlamentul European şi de Consiliul Europei, care însă nu stabilește limite și nici măsurile ce trebuie luate prin planurile de acțiune, alegeri ce rămân la discreția autorităților.

Primăria a comandat în aprilie 2014 realizarea unei hărţi de zgomot a Clujului şi a unui plan concret de acţiune, iar licitaţia în valoare de 50.000 delei a fost câştigată de firma Vibrocomp SRL. Harta prezintă zonele din oraş afectate de zgomotul ambiental făcut de maşini, trenuri şi tramvaie, întreprinderi şi avioane, respectiv încearcă să identifice „zonele liniştite" din oraş. Concluziile unui raport de 120 de pagini au fost însuşite de municipalitate, care are nevoie acum de o validare din partea consilierilor locali. Planul de acţiune trebuie ratificat de consilieri înainte de raportările anuale ale Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului către Comisia Europeană.

Câţi clujeni trăiesc într-un zgomot inadmisibil de mare

Specialiştii au stabilit că zgomotul prea intens provoacă mai multe suferinţe. Deteriorarea auzului este doar una dintre acestea; lista este mai lungă şi conţine inclusiv boli mentale. Clujul era, în 2011, pe locul al treilea în rândul oraşelor din România cu cea mai semnificativă poluare sonoră. Din păcate, harta realizată la cererea primăriei confirmă faptul că zeci de mii de clujeni sunt afectaţi, iar cel mai mult contribuie la această situaţie traficul rutier.

Specialiştii au stabilit că limita maximă de zgomot admisibilă este de 65 de decibeli (dB) pe timp de zi şi de 50 de dB pe timp de noapte. Din cauza traficului rutier, 28.700 de clujeni (aproape 3.000 de locuinţe) sunt afectaţi pe timp de zi (8.900 trebuie să suporte valori ale zgomotului de peste 75 de dB!). Pe timp de noapte, situaţia este şi mai gravă: aproape 40.000 de clujeni trebuie să suporte niveluri ale zgomotului de peste 50 de dB.

Sunt 61 de străzi şi pieţe unde nivelul trece de bariera de 75 de dB, conform autorilor hărţii. Printre acestea şi Piaţa Unirii, străzile Regele Ferdinand, Memorandumului, Eroilor, Bulevardele 21 Decembrie sau Nicolae Titulescu. Din păcate, în zonele cu mulţi decibeli se află şi multe şcoli sau spitale.

Tramvaiele fac mai puţin zgomot decât în trecut, prin schimbarea şinelor şi apariţia celor patru garnituri noi. Observaţia autorilor raportului este că tramvaiele vechi continuă să facă gălăgie.

În ce priveşte aeroportul, analiza constată că sunt doar 100 de persoane pe timp de zi şi circa 500 de timp de noapte afectate; este vorba strict despre persoane care locuiesc în preajma aeroportului.

Ce soluţii aprobă consilierii în planul de acţiune

În planul de acţiune se vorbeşte despre soluţii care să reducă nivelul de zgomot din Cluj, iar acestea sunt grandioase, dar costă zeci de milioane de euro şi este improbabil să fie realizate prea curând.

Ia uitaţi-vă ce frumos sună: centuri de ocolire în nordul oraşului, cu două benzi, şi în sud, cu patru benzi, dezvoltarea transportului public, înlocuirea tuturor tramvaielor vechi şi zgomotoase, realizarea unui sistem mai eficient de schimb ale diverselor mijloace de transport urbane şi interurbane, creşterea suprafeţelor pietonale, reducerea vitezei de deplasare a maşinilor şi folosirea bicicletelor. Şi sunt multe puncte legate de parcări: realizarea de parkinguri în jurul oraşului, legate prin linii de transport public inelare, de tip „City-bus", construirea de noi parkinguri în oraş, garaje subterane în centru şi acolo unde există noduri de transport public.

Cât priveşte aeroportul, acesta trebuie să vină cu propriile măsuri de reducere a zgomotului ambiant.

Acum să nu vă gândiţi că mâine primăria termină şantierele prezentului şi se aşterne pe cele ale viitorului, descrise în plan. Nici nu ar avea banii necesari. Aşa că în referatul care însoţeşte acest document scrie cam aşa: „Măsurile prevăzute în Planul de acţiune pentru reducerea nivelului de zgomot ambiant în municipiul Cluj-Napoca vor fi realizate din bugetul propriu al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în funcţie de priorităţi, în baza fondurilor alocate anual în acest scop".

Europa vrea zgomote mai puţine

Parlamentul European și Consiliul Europei au adoptat Directiva 2002/49/EC, în 29 iunie 2002, a cărei principală sarcină este aceea de a crea o bază comună pentru administrarea urbană a zgomotului ambiental. Este vorba despre monitorizarea problemelor de mediu, prin solicitarea autorităților competențe ale statelor membre să creeze "hărţi acustice strategice" pentru șoselele, căile ferate, aeroporturile și aglomerările importante. Aceste hărți trebuie utiilzate pentru evaluarea numărului de persoane afectate de zgomot în întreaga UE, informarea și consultarea publicului despre expunerea la zgomot, efectele sale și măsurile ce se pot lua pentru combatere, lansarea de teme locale prin solicitarea autorităților competențe de a crea planuri de acţiune de reducere a zgomotului. Directiva nu stabilește limite și nici măsurile ce trebuie luate prin planurile de acțiune, alegeri ce rămân la discreția autorităților.

Adoptată la 25 iunie 2002 și publicată în Jurnalul Oficial al Comunității Europene la data de 25 iunie 2002, această directivă are ca principală țintă definirea unei abordări comune a problemei pe care o reprezintă zgomotul, în ideea de a evita, preveni și a reduce nivelul zgomotului urban.

Potrivit specialiştilor din cadrul Agenţiei Europene de Mediu, aproximativ 20% din populaţia UE suferă de pe urma nivelurilor de zgomot pe care experţii în sănătate le consideră a fi inacceptabile, adică dintre cele care pot duce la enervare, perturbarea somnului şi efecte adverse asupra sănătăţii, precum afectarea aparatului circulator. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că 40% din populaţia UE este expusă zgomotului din traficul rutier la niveluri care depăşesc 55dB şi că peste 30% din aceeaşi populaţie este expusă unor niveluri care depăşesc 55dB pe timpul nopţii.