Foto Nemodernizată de cinci decenii, îi surâde norocul în 2019? Imagini de la construirea Casei de Cultură a Studenţilor, în '64

Casa de Cultură a Studenţilor (CCS) din Cluj-Napoca se pregăteşte să primească numele regretatului taragotist Dumitru Fărcaş, însă 2019 i-ar putea aduce şi haine noi. Dacă bugetul permite, imobilul din centrul Clujului va fi modernizat. 

"Este în planul nostru de investiţii şi, în funcţie de resursele bugetare, posibil chiar de anul acesta. Să vedem cum va arăta proiectul de buget, nu ştim exact care va fi situaţia cu cotele pe impozitul pe venit. Dacă bugetul pe anul acesta ne va permite să includem bani pentru refataţadizare şi modernizare, vom face cu mare plăcere. Aveţi dreptate, e un obiectiv important din centrul Clujului. A demarat procesul pentru noua denumire a instituţiei", a spus primarul Emil Boc, la şedinţa de marţi a Consiliului Local. 

Amintim că, în 2018, PSD a cerut 700.000 de lei de la primărie, pentru reparații la CCS. Intenţia pare ca s-a blocat într-o cerere. Sau mai bine spus în lipsa unei cereri.

ZIUA  de CLUJ scria, la începutul anului trecut, că "Imobilul aparține de primărie, dar administrarea este a Ministerului Tineretului și Sportului. Iar dacă ține de guvernul PSD-ALDE, și directorul e tot de acolo: Flavius Milășan, fost consilier local al social-democraților în precedentul mandat.

Informațiile noastre sunt că, în ciuda faptului că opoziția a cerut 700.000 de lei pentru reabilitarea clădirii, primăria nu a putut include acest proiect printre celelalte, chiar dacă a dorit acest lucru. Procedura legală este să existe o solicitare oficială în acest sens, iar conducerea Casei de Cultură a Studenților nu a făcut-o.

Milășan spunea <

Noi facem administrarea, dar nu este proprietatea noastră. Avem o problemă și la accesarea de fonduri europene pentru că noi suntem ordonator special de credite, iar ordonator principal este MTS sau primăria, clădirea fiind a lor, cum este și la investițiile în școli, ce funcționează în clădirile primăriei>>". 

Casa Studenţilor se va numi Dumitru Fărcaş

Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca primeşte numele Dumitru Fărcaş, la câteva luni de la moartea regretatului taragotist. Consilierii locali au votat propunerea edilului Emil Boc în şedinţa de miercuri, 19 decembrie. În prezent, doar sala de spectacole poartă numele maestrului. Dumitru Fărcaş a murit, în august 2018, într-un spital din Cluj-Napoca, în urma unui infarct, la vârsta de 80 de ani. 

Construită în 1964

CCS a reprezentat de la începuturi un spaţiu al spiritelor tinere şi libere, al culturii autentice, oferind tinerilor o alternativă elevată, de petrecere a timpului liber. Casa Studenţilor este un mediu în care se dezvoltă calităţile artistice şi morale ale tinerilor studenţi, un spaţiu de manifestare pentru experimente culturale, precum şi de promovare şi afirmare a tinerelor talente.

Până în 1956 activităţile cultural-artistice şi distractive ale studenţilor se desfăşurau în cluburile universitatilor. Încă din 1921, studenţimea clujeană și-a exprimat într-o gazetă locală dorinţa de-a avea o casă de cultură. Această dorinţă s-a împlinit în 1956, când s-a luat hotărâre care prevedea crearea de asociaţii studenţeşti şi înfiinţarea în toate centrele universitare a caselor de cultură studenţeşti.

A fost numit un consiliu provizoriu, format din studenţi şi tinere cadre universitare, ce avea ca sarcină crearea noii instituţii, CCS. Consiliul provizoriu din Cluj-Napoca l-a propus în funcţia de director pe asistentul universitar Laurenţiu Hodorog, responsabilul cultural pe Universitatea Victor Babeş. Ministerul Învăţământului căruia se subordonau direct casele studenţilor a emis actul oficial de numire a directorului.

Activităţile CCS au fost inaugurate în 1957, printr-un program de muzică şi umor. Între anii 1957 și 1959 au fost create formaţii artistice şi cercuri teoretico-practice: ansamblu folcloric, cor mixt, două formaţii de teatru, cerc de recitatori, formaţii de jazz, muzică uşoară, dans modern, cerc foto, cineclub, cerc de corespondenţă, cursuri de istoria artei, cenaclu literar.

Formaţiile artistice îndrumate de cadre didactice şi artişti au pregătit un bogat repertoriu şi au fost capabile să se prezinte la primele festivaluri locale şi naţionale. Activităţile în anii de început s-au desfăşurat în condiţii material-financiare modeste. Momentul hotărâtor l-a constituit construirea unei clădiri proprii, proiect susţinut de academicianul Constantin Daicoviciu, rectorul Universității Babeş-Bolyai.

Lucrările au început în 1959. În 22 august 1960, directorul Hodorog Laurenţiu a preluat clădirea din fosta Piaţă a Păcii. Constructorul i-a înmânat cheile de la cele 104 încăperi. Mai multe detalii AICI!