Foto Noi descoperiri arheologice pe Ferdinand. Imagini spectaculoase cu zidul Clujului medieval

Noi descoperiri arheologice pe Ferdinand. Imagini spectaculoase cu zidul Clujului medieval

Lucrările de pe strada Regele Ferdinand au scos la iveală o parte din zidul incintei medievale a orașului Cluj, datat foarte probabil în prima parte a sec. XV și demolat în anii 1872-1873.

"Cercetările arheologice continuă pe Regele Ferdinand. Până la sfârșitul săptămânii vor fi finalizate, fără să întârzie calendarul lucrărilor de modernizare a străzii. Conform graficului stabilit, carosabilul va fi finalizat până la data de 1 decembrie, urmând ca lucrarile să continue cu amenajarea trotuarelor", a declarat Ovidiu Cîmpean, director în cadrul Primăriei Cluj-Napoca. Zidul este din piatră şi va fi conservat.

Descoperirile vin după ce arheologii din Cluj au scos la lumină, luna trecută, în cadrul lucrărilor de reabilitare a străzii, o poartă de intrare a oraşului medieval. Este vorba despre prima poartă de intrare descoperită până acum. Mai multe detalii, AICI!

Regele Ferdinand, asfaltată până în 1 decembrie

Pe strada Regele Ferdinand se va putea circula din nou, în condiții normale, de la 1 decembrie, a declarat primarul Emil Boc, în cadrul ședinței Consiliului Local din 10 septembrie.  „Într-o variantă maximală, în 1 decembrie ar trebui să fie totul asfaltat, adică terminat cu ultima intervenție și redat circulației pentru a elimina disconfortul cetățenilor.

A apărut de vreo 2-3 zile o problemă nouă, legată de o descărcare de sarcină arheologică, cu zidul cetății. Se lucrează ca la carte, după regulile de descărcare arheologică, astfel încât astăzi pot să vă spun că 1 decembrie este termenul până la care str. Ferdinand va fi finalizată, la carosabil, inclusiv strat de uzură”.

Lucrările de modernizare a străzilor Regele Ferdinand, Emil Zola, Sextil Pușcariu, Tipografiei (tronson 1, respectiv 3) și a scuarului CEC au debutat în 26 august și vor dura 11 luni, fiind executate de către firma Diferit SRL. Investiţia se ridică la 3,2 milioane euro, bani europeni.

Cum se schimbă centrul Clujului 

Un grup de arhitecți reuniți sub denumirea Asiza, coordonați de Vlad Sebastian Rusu, câștigător a două concursuri de soluții organizate de primărie (Parcul Feroviarilor şi Turnul Pompierilor, n. red.), a imaginat felul în care ar putea să arate arterele din zona centrală. Ideile au fost prezentate în cadrul unei dezbateri organizate de Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC). 

Regele Ferdinand se păstrează cele trei benzi actuale. Modificarea importantă este că pe o bandă, dinspre Bd. 21 Decembrie spre Piața Mihai Viteazul, vor putea circula numai mijloacele de transport în comun. În fața magazinului Central se va realiza o piațetă. Tot acolo se va păstra o stație cu refugiu pentru troleibuze și autobuze.

Taximetrele vor fi mutate de pe Ferdinand pe Tipografiei, de unde vor dispărea locurile de parcare la bordură. Pe ambele laturi ale străzii vor exista benzi pentru biciclete, iar la capetele străzii vor fi, în paralel, treceri pentru pietoni, dar și pentru biciclete. În plus, este prevăzută o a treia trecere pentru pietoni/ biciclete, în zona poștei. Arhitecții au imaginat un aliniament de arbori pe ambele părți ale străzii.

Emile Zola va fi în cea mai mare parte cu "shared space". Aceasta înseamnă că mașinile de aprovizionare și ale riveranilor pot intra, dar nu pot staționa. Aceeași situație a fost prevăzută și pe Sextil Pușcariu. De la intersecția cu S. Pușcariu, strada Emil Zola va deveni complet pietonală. Vor fi prevăzuți stâlpi retractabili, pentru acces în cazuri de forță majoră. Ambele străzi au fost gândite cu arbori.

Pe Tipografiei nu vor fi permise parcările. Mașinile vor putea circula, dar au fost prevăzuți stâlpișori pe marginea carosabilului pentru a nu putea staționa. Doar în dreptul magazinului Central va exista o zonă care va funcționa ca stand de taxi. În capătul dinspre str. Cuza Vodă - S. Brassai e propus un taluz înierbat.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

Loading...
loading...
Comenteaza