“Nu suntem în Texas, unde oricine are o puşcă”. Poliţiştii locali, doar cu baston

195 de poliţişti comunitari clujeni se vor trasforma în acest an în poliţişti locali. Aceştia nu vor fi dotaţi cu arme letale, ci doar cu cătuşe, bastoane şi spray-uri iritante.

Primăria aşteaptă reluarea sesiunii parlamentare pentru a decide în ce fel va înfiinţa poliţia locală: ca instituţie publică sau ca serviciu în subordinea primarului, aşa cum a funcţionat şi până în prezent Poliţia Comunitară. Dacă parlamentarii vor accepta un amendament la legea de aprobare a Ordonanţei nr. 55/2010, care limitează cheltuielile autorităţilor publice, poliţia locală va fi exceptată de la aceste prevederi, va putea să îşi achiziţioneze maşini şi va rămâne organizată ca direcţie în cadrul municipalităţii.

Consiliul Local (CL) va fi cel care va aproba înfiinţarea poliţiei locale, care va înlocui actuala poliţie comunitară din subordinea primăriei, regulamentul acesteia de funcţionare, compatimentele şi schema de personal. Viceprimarul Radu Moisin a explicat că în prezent există două variante pentru organizarea poliţiei locale, fie ca instituţie publică, fie ca direcţie, aşa cum este Poliţia Comunitară. “Aşteptăm discuţiile din Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, care vor fi reluate la începutul lunii februarie, pe legea de aprobare a Ordonanţei nr. 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice. Dacă va fi acceptat amendamentul ca poliţia locală să aibă norme separate pentru autovehicule, vom propune CL ca aceasta să fie înfiinţată ca direcţie. Dacă nu, mergem pe instituţie publică. Pentru noi ar fi mult mai avantajos să rămână direcţie, pentru că în cazul unei instituţii publice este nevoie de contabil, personal pe resurse umane, jurişti, auditor, care atrag cheltuieli suplimentare. Ideea unanimă este să punem accent la înfiinţare pe descentralizare în sectorul ordinii publice. Aceasta înseamnă automat secţii ale poliţiei locale în fiecare cartier şi operativitate. Fără maşini mai multe acest lucru este imposibil”, a menţionat Moisin.

Potrivit viceprimarului, Poliţia Comunitară dispune acum în mod direct de o singură dubă, restul maşinilor fiind înmatriculate pe alte servicii sau folosite în regim de comodat. Astfel, poliţiştii comunitari au patru autoturisme - 3 Logan-uri şi o Dacie mai veche, dar şi două dube, folosite pentru combaterea cerşetoriei - un Citroen şi un Renault. “Mai avem nevoie de cel puţin cinci maşini, mai ales că dorim să introducem pe partea de ordine publică opt compartimente de cartier deservite de patrule în două schimburi (un total de nouă persoane pe fiecare compartiment - n. red.). Acestea vor trebuie să accţioneze prompt, mai ales la sesizări venite din cartiere diferite şi pentru că vor răspunde la apeluri de pe 112. Acum timpul de intervenţie este de o oră, dacă vorbim de două sesizări simultane din cartiere diferite. Schema este orientată la fel ca şi în cazul celor şapte secţii de poliţie existente în oraş. În plus, noi am decis să înfiinţăm o secţie suplimentară care să deservească zona de nord a municipiului - cartierele Gruia, Dâmbu Rotund şi zona gării. În privinţa spaţiului nu avem probleme, pentru că patrulele vor avea la dispoziţie primăriile de cartier, parkingul Primăverii pentru zona Mănăştur, iar pentru zona Gheorgheni fie noul sediu al primăriei de cartier, fie parkingul Băişoara”, a menţionat Moisin.

În prezent, Poliţia Comunitară are şase servicii - control urbanism, mediu, comercial, trafic, ordine publică şi bază de date, dispecerat. Poliţia locală va fi înfiinţată pe o schemă care cuprinde şapte servicii. În afară de cele şase, va mai funcţiona separat un serviciu de pază, unde vor exista cel mult 50 de posturi. “Acum avem 60 de persoane din cadrul Poliţiei Comunitare angrenate în activitatea de pază. Pentru că în ultima perioadă multe din obiective au fost dotate cu sisteme de monitorizare video, pe partea de pază vom avea mai puţine persoane. Există însă foarte multe obiective care trebuie păzite - cimitirele, sediul primăriei, centrul de noapte de pe Oaşului. În plus, la serviciul de ordine publică vor exista în subordine opt compartimente corepunzătoare celor opt secţii de cartier deservite de patrule de poliţişti locali. Poliţia locală mai are atribuţii în sectorul controlului pe linie de evidenţă a persoanelor, dar acesta va fi asigurat în cadrul serviciului bază de date, dispecerat”, a subliniat Mosin.

În prezent, în subordinea primăriei se află 195 de poliţişti comunitari. Normativul legal stipulează un necesar de un poliţist comunitar la 1.000 de locuitori, ceea ce înseamnă că în Cluj-Napoca vom avea dreptul la 307 poliţişti comunitari. “Pentru că posturile sunt blocate, putem angaja 15% din diferenţa de posturi rămase neocupate, adică 16-17 persoane. Urmează să stabilim în următoarea perioadă şi numărul de poliţişti naţionali care vor fi detaşaţi din cadrul Insprectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj. Vrem ofiţeri, dar şi subofiţeri”, a spus viceprimarul.

În ceea ce priveşte dotarea cu armament, optica primăriei este ca poliţiştii locali să nu aibă asupra lor arme letale. Vor avea, în schimb, cătuşe, bastoane şi spray iritant. “Nu suntem în Texas, unde oricine are o puşcă. În cazul poliţiştilor locali, vom merge pe arme non-letale. În privinţa gazelor lacrimogene nu am discutat. Nu vor avea nici căşti sau scuturi, pentru că în cazul unor manifestaţii vor fi prezenţi jandarmii. În privinţa uniformei, vom mai cumpăra 30 de caschete pentru poliţiştii care se vor ocupa de controlul în trafic, cu o zonă albă. Uniforma nu se va schimba, rămâne neagră cu cămaşă bleu şi va avea doar însemnul poliţiei locale - stema municipiului urmată de menţiunea «poliţia locală»”, a mai precizat Radu Moisin. Potrivit acestuia, compartimentul va fi condus de un director, secondat, cel mai probabil, aşa cum s-a decis la majoritatea primăriilor din ţară, de doi directori adjuncţi. Cheltuielile cu personalul vor fi cele de la nivelul actualei poliţii comunitare, pe bugetul de anul trecut al primăriei figurând suma de 10,15 milioane de lei.