O bună parte din primării nu mai au unde să-şi depoziteze gunoiul

Chiar dacă se ştia că legea interzice utilizarea vechilor gropi de gunoi începând cu data de 16 iulie, cele cinci primării clujene: Turda, Câmpia Turzii, Dej, Gherla şi Huedin n-au întreprins nici un demers pentru a veni cu alternative. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Oleleu, a avertizat că toate comunităţile clujene care se foloseau de aceste rampe riscă în prezent să rămână cu gunoiul acasă. El a menţionat că se caută soluţii împreună cu reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Mediu, dar că situaţia e destul de delicată, având în vedere că legea obligă la sistarea procesului de depozitare a gunoiului menajer în toate rampele neconforme.

Primăriile clujene s-au bazat prea mult pe proiectul Consiliului Judeţean privind implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor şi nu au făcut absolut nimic pe cont propriu, mai ales că se întrevedea posibilitatea ca demersul administraţiei judeţene să nu se finalizeze la timp. Astfel, comunităţile din zonele Huedin, Turda, Câmpia Turzii, Dej şi Gherla s-au trezit puse în ipostaza de a nu mai avea unde să-şi depoziteze gunoiul. Potrivit legislaţiei în vigoare, toate rampele neconforme din judeţ nu vor mai putea fi utilizate începând cu data de 16 iulie 2012. Dintre toate primăriile clujene, doar cea din Cluj-Napoca a luat măsuri pentru a oferi o alternativă rampei de la Pata Rât. Concret, în imediata vecinătate a rampei de la Pata Rât, care nu mai poate fi utilizată încă de anul trecut, administraţia locală a dispus amenajarea unui depozit temporar. Pentru celelalte gropi de gunoi din judeţ, termenul de utilizare a fost fixat până în iulie 2012. "Din păcate, aceste primării nu au luat măsuri pentru a amenaja rampe temporare, astfel încât după data de 16 iulie să aibă unde să-şi depoziteze deşeurile menajere. Vom vedea ce soluţii putem găsi. Timpul este foarte scurt. Vom avea discuţii cu reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Mediu, pentru a vedea exact ce posibilităţi avem. Problema este, însă, destul de delicată pentru că, de vreme ce legea spune că aceste rampe neconforme nu mai pot fi folosite, este evident că acolo nu se vor mai putea depozita deşeuri", a explicat vicepreşedintele administraţiei judeţene, Ioan Oleleu.

Obligaţia administraţiei judeţene este să creeze un depozit ecologic, care să poată fi utilizat de absolut toate localităţile clujene. De altfel, întregul proiect derulat de administraţia judeţeană este mult mai amplu, vizând atât construcţia acestui depozit ecologic, cât şi implementarea unui sistem integrat de colectare şi transport al deşeurilor menajere la nivelul judeţului. Pe lângă colectare, transport şi depozitare, proiectul vizează inclusiv procedura de închidere şi ecologizare a actualelor rampe neconforme. Numai că procedura demarată de Consiliul Judeţean durează mai mult decât s-a prevăzut, astfel că se impun o serie de măsuri alternative. "Potrivit contractului pe care noi îl avem în derulare, întregul sistem integrat de gestionare a deşeurilor ar urma să devină funcţional de anul viitor, din luna august. Până la acest moment, va trebui să găsim alternative pentru toate problemele care se ivesc", a comentat oficialul. Tot acest proiect derulat de Consiliul Judeţean se ridică la peste 70 de milioane de euro, o bună parte din sumă fiind asigurată din fonduri europene.