Palatul Banffy, revendicat bucată cu bucată

Proiectul de reabilitare a unuia dintre cele mai importante imobile baroce din Transilvania rămâne blocat în procese de revendicare, unul dintre ele fiind deschis la CEDO.

Martia Gomboş se autodeclară moştenitoare a unor apartamente din Palatul Banffy (actualul Muzeu de Artă din centrul municipiului Cluj-Napoca). După ce a epuizat toate căile de atac în instanţele româneşti, femeia a deschis un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Consiliul Judeţean Cluj (CJ), în a cărei administrare se află Muzeul de Artă, se confruntă cu alte două procese de revendicare, în care petiţionarii (Silvia Letiţia Miclea şi Paraschiva Roşca) solcită retrocedearea unor părţi importante din această clădire, precum şi despăgubiri financiare. Procesele au blocat proiectul de reabilitare a muzeului.

CJ Cluj avea planuri mari pentru clădirea Muzeului de Artă din Piaţa Unirii, pe care o deţine în administrare. Imobilul se află într-o avansată stare de degradare, deşi este unul dintre simbolurile oraşului. Palatul a fost construit între anii 1774 şi 1785. Clădirea a fost reşedinţa guvernatorului Transilvaniei, contele Banffy Gyorgy. În prezent, ea adăposteşte colecţia Muzeului de Artă - peste 13.000 de piese de pictură, sculptură, arte grafice, decorative şi fond documentar. “Conducerea Muzeului de Artă are pe rol un amplu proiect de reabilitare a clădirii, iar planul nostru era să accesăm fonduri europene în acest sens, circa 10 milioane de euro. Deocamdată, până când nu soluţionăm procesele de revendicare pe care le avem pe rol, nu putem atrage nici un ban”, a declarat liderul CJ, Alin Tişe.

În anul 2009, administraţia judeţeană reuşea să obţină câştig de cauză împotriva petiţiei formulate de Maria Gomboş. Aceasta solicita despăgubiri, în baza unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat cu coproprietarii tabulari ai clădirii, Banffy Dionisie şi Banffy Sarolta, pentru apartamentele 6 şi 19 înscrise în CF 7005. “Apelul şi recursul formulate de petiţionară au fost respinse, hotărârea instanţei de fond fiind irevocabilă”, a transmis purtătorul de cuvânt al CJ, Victor Popa. În prezent însă Maria Gomboş a deschis proces la CEDO. “Nu ştiu ce şanse de câştig are, deoarece petiţionara nu deţine actele necesare care să confirme că a moştenit cele două apartamente. Însă ideea este că până când instanţa europeană nu se pronunţă, noi nu putem demara nici o acţiune pentru renovarea muzeului, deoarece situaţia clădirii din punct de vedere juridic este incertă”, a apreciat Victor Popa.

Alte două procese importante ce vizează clădirea Muzeului de Artă au fost intentate de Silvia Letiţia Miclea şi de Paraschiva Roşca. În ambele, instanţa a decis acordarea de depăgubiri. În primul caz sunt solicitate despăgubiri pentru o cotă tabulară de o treime din Palatul Banffy. Pentru stabilirea cuantumului despăgubirilor în acest caz, Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a solicitat “completarea dispoziţiei instanţei cu precizarea suprafeţei imobilului şi a cotei dreptului de proprietate pentru care face dovadă petenta (...)”. În cel de-al doilea caz, Paraschiva Roşca, în calitate de legatară universală a lui Nicolae Roşca (care este presupus moştenitor al lui Banffy Dionisie şi care ar fi cumpărat sub semnătură o parte din imobil), a solicitat iniţial despăgubiri. Ulterior, şi-a revizuit petiţia, solicitând restituirea imobilului în natură. Instanţa a dispus doar plata unor despăgubiri. Nici în acest caz nu s-a stabilit încă un cuantum pentru despăgubire.

“Vom ajunge, cu siguranţă, la o înţelegere. Vorbim de o clădire care face parte din patrimoniul cultural, nici nu se putea pune în discuţie restituirea în natură. Vom încerca să ne apărăm toate drepturile în instanţă. Va fi desemnată şi o comisie specială care va avea sarcina de a negocia cu revendicatorii. În final, vom ajunge la o soluţie convenabilă”, a apreciat Tişe. Revendicatorii nu au putut fi contactaţi de ZIUA de CLUJ, pentru a-şi exprima părerea în acest caz.

Banii pe care administraţia judeţeană intenţiona să-i acceseze urmau să fie folosiţi pentru restaurarea şi refuncţionalizarea muzeului, de la subsol până la acoperiş: igienizarea, înlocuirea pietrei, refacerea structurii acoperişului, înlocuirea instalaţiilor ce datează din anii ‘50, instalarea unor reţele moderne de utilităţi, sistem de aer condiţionat etc. Spaţiul urma să fie redistribuit. La subsol se urmărea realizarea unei săli de conferinţe şi a unei săli de spectacol, la parter, o cafenea pentru public, iar la mansardă, ateliere de fotografie şi pictură. În proiect ar putea fi inclusă şi o sală tip auditoriu de 300 de locuri.

“Giuvaierul” oraşului

Palatul Banffy este unul dintre cele mai importante edificii baroce din Clujul secolului XVIII, operă a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Construit între 1774 şi 1785 pe laturile unei curţi rectangulare de către contele Banffy Gyorgy, este considerat a fi cea mai reprezentativă clădire în stilul baroc din Transilvania. Frontispiciul rococo are blazonul familiei Banffy şi statui ale unor personaje din mitologia romană: Marte, Apollo, Diana, Perseu, Minerva şi Hercule. Palatul a găzduit de-a lungul timpului oaspeţi importanţi: împăratul Austriei şi regele Ungariei, Francisc I, respectiv împăratul şi regele Franz Josef I. Începând cu 1951, palatul adăposteşte Muzeul Naţional de Artă, cu al său valoros patrimoniu de pictură, grafică şi artă decorativă.

Nucleul acestui patrimoniu este Colecţia Virgil Cioflec, ce reuneşte opere ale artiştilor consacraţi (Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Paciurea) cu cele ale talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu etc.) dispuse în peste 20 de încăperi. Expoziţia de bază prezintă şi lucrări ale unor artişti mai puţin cunoscuţi din Transilvania secolelor XVIII-XIX, respectiv o importantă colecţie din lucrări de mare valoare aparţinând şcolii de pictură din Baia Mare. Etajul clădirii, ce adăposteşte Galeria de Artă, a fost închis în 1990 din cauza stării avansate de degradare a edificiului şi redeschis în 1996. Muzeul Naţional de Artă Cluj a fost nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul european al anului 1997. (sursa: ro.wikipedia.org)