Parkingul sau canalul. Cine câştigă lupta subterană?

Primăria vrea să construiască un parking subteran într-o zonă pe unde trece un canal colector în care încap, într-adevăr, maşini.

Clujul mai face o tentativă. După ce a ratat proiectul parkingului subteran din Piaţa Mihai Viteazu, recidivează în Piaţa Cipariu. La Cluj, deocamdată nu există vreun garaj subteran public, dacă excludem Sala Polivalentă şi stadionul.

Interesant este că şi în Cipariu se prefigurează aceleaşi probleme ca lângă cinema „Florin Piersic". Piaţa este traversată de un canal colector cu diametrul de 2,4 metri. Şi încă un aspect: deşi suntem foarte departe de momentul licitării execuţiei, o firmă „care ar dori să construiască în contul Primăriei" s-a interesat deja cum stau lucrurile cu canalul.

Studiu ca să nu fie afectate obiectivele din zonă

Primarul Emil Boc şi viceprimarul Dan Tarcea au vorbit în mai multe rânduri despre intenţia de a se construi un garaj subteran sub parkingul terestru de lângă catedrala greco-catolică aflată în construcţie în Piaţa Cipariu.

„Am discutat cu PF Florentin Crihălmeanu şi am avut toată deschiderea din partea sa", afirma Boc. Primăria a mers şi mai departe, realizând un studiu de prefezabilitate. „A trebuit să facem studiul de prefezabilitate ca să vedem dacă parkingul ar putea afecta catedrala sau clădirea roşie. Proiectul va intra în următoarea şedinţă de Consiliu Local. Dacă va trece, vom demara studiul de fezabilitate", a declarat joi Dan Tarcea.

Canalul de la Cluj şi Canalul Mânecii

Despre ce există sub parcarea din Piaţa Cipariu ne-a vorbit Lucian Croitoru, manager comunicare&clienţi la Compania de Apă Someş. „Undeva, în zona aleii dintre parcare şi clădire roşie, este un cămin de vizitare a scutului, scutul fiind un canal colector făcut pe fonduri ISPA. Acesta vine dinspre strada Nicolae Titulescu şi are 2,4 metri diametru; s-a putut merge cu maşinuţa prin el, la momentul când a fost inaugurat. Canalul a fost realizat cu un TBM (tunnel boring machine), aparat similar cu cel folosit la săparea tunelului de sub Canalul Mânecii. Pentru a porni un proiect acolo, Primăria are nevoie de un aviz de amplasament şi de principiu, dar încă nu s-a ajuns la acest moment oficial. Dacă se va demara această acţiune, noi le vom arăta exact cum stau lucrurile. Părerea mea este că, în Cipariu, având în vedere toate utilităţile care trec pe sub pământ, va fi destul de problemtică realizarea parkingului. Dar e treaba primăriei", a spus Croitoru.

Copie după planuri făcută de o firmă care vrea să construiască

Acesta a relatat o situaţie surprinzătoare, având în vedere că orice firmă care doreşte să construiască un parking public poate să o facă abia după ce a câştigat o licitaţie. Iar proiectul este acum abia în faza de elaborare a studiului de fezabilitate şi mai trebuie eleborat şi un proiect tehnic.

„Colegii de la „Canal" mi-au spus că, acum câteva luni bune, a venit o firmă care ar dori să construiască parkingul în contul Primăriei, nu am înţeles exact. Această firmă a făcut o copie după planurile noastre cu localizarea canalului. Oamenii noştri nu au putut să îmi explice pe ce cale a venit firma. Cine a fost, de ce s-a interesat, nu ştiu să vă spun", a relatat Lucian Croitoru.

„Conducta trece printr-o latură a pieţei, nu pe unde dorim noi să construim parkingul. Nu ştiam de firma care s-a interesat, dar e foarte bine că a făcut-o. Noi am anunţat demult că vrem să construim acest parking, am anunţat demult că avem în plan 13 parkinguri. M-aş bucura să se intereseze cât mai multe firme", a replicat viceprimarul Dan Tarcea.

Conductele au blocat şi parkingul din Mihai Viteazu

O conductă magistrală a companiei de apă a mai blocat un proiect de parking subteran al Primăriei. În 2009, municipalitatea a semnat un contract de parteneriat public-privat cu portughezii de la Cogedir, care urmau să construiască un garaj cu 531 de locuri. Din cauză că în interiorul suprafeţei concesionate s-a descoperit că există o magistrală a Companiei de Apă Someş, au apărut neînţelegeri.

Consiliul Local a decis anularea concesiunii, iar firma portugheză a atacat în instanţă decizia şi, în paralel, a cerut despăgubiri de 5 milioane de euro. Instanţa a decis irevocabil, în noiembrie 2013, în favoarea firmei portugheze, cu privire la anularea hotărârii de consiliu local, într-un prim proces. Celălalt proces este încă în desfăşurare.