Pipera Clujului, ameninţată de noi superblocuri

Un grup de cetăţeni din cartierul Bună Ziua, vecini ai ansamblului Synesis de pe strada Măceşului, avizat de primărie în 2008 şi autorizat anul trecut pentru execuţie au cerut Consiliului Local, la finalului anului trecut, să revoce actele prin care acesta a primit undă verde pentru 5-10 etaje. Direcţia de urbanism a transmis aleşilor locali că proiectul superblocurilor de pe Măceşului este perfect legal. Comisia de urbanism a consilierilor a promis că va emite un puncte de vedere la următoarea şedinţă, adică cel mai probabil luna aceasta.

Riverani de pe strada Măceşului şi aleile adiacente reprezentaţi de Manuela Petrescu şi de avocatul Codruţa-Ştefania Jucan au cerut Consiliului Local, la ultima şedinţă a anului 2013, printr-o plângere prealabilă, anularea hotărârii nr. 458 din 2008 prin care s-a aprobat ansamblul de pe strada Măceşului dezvoltat în prezent de Synesis Development dar şi a autorizaţiilor de construire deja eliberate de primăriei pentru acest proiect.

Comisia de urbanism a consilierilor a propus analizarea solicitării şi a punctelor de vedere emise de Direcţia de Urbanism şi formularea unui punct de vedere scris la următoarea şedinţă a Consiliului Local. Propunerea a venit din partea preşedintelui Comisiei de Administraţie Publică, consilierul Radu Moisin şi a fost agreată de plen.

Vecinii viitorul ansamblu reclamă că blocurile a căror construcţie a început în 2013 depăşesc cu mult regimul zonei, vor crea probleme de trafic şi nu beneficiază de reţele edilitare capacitate real. Mai mult, aceştia se tem că, după cele cinci etaje, urmează blocurile de 8-10 etaje, aprobate prin acelaşi Plan Urbanistic Zonal (PUZ) din 2008. „În zonă toată lumea are case sau imobile cu două etaje şi mansardă, de pe Măceşului până pe Mihai Românul, şi dintr-o dată apar aceste anomalii. Primele începute sunt nişte blocuri de cinci etaje, dar PUZ prevede şi blocuri de 8 şi 10 etaje. Infrastructura nu e dimensionată să suporte asemenea încărcare. Nu zice nimeni să vedem oi pe terenurile acestea, dar se poate face profit şi cu business-uri rezonabile. Nimeni nu s-ar fi plâns dacă aceşti proprietari, la fel ca cei dinainte, ar fi făcut două etaje. Ceea ce se întâmplă este o agresiune pentru zonă şi va crea şi probleme de trafic. În 2008, când s-a aprobat PUZ, aici era drum de pământ. Cum s-a putut aproba un PUZ cu blocuri de până la 10 etaje pe un teren unde nu este asigurat accesul, nici infrastructura ?", puncta unul dintre proprietarii de terenuri din zona viitorului ansamblu.

Potrivit Direcţiei de Urbanism a primăriei, instituţia a eliberat până în prezent, conform PUZ avizat de Consiliul Local în 2008 pentru ansamblul de pe Măceşului, cinci autorizaţii de construire. Pentru drumul de acces în dreptul primelor blocuri, pentru prelungirea conducteii de apă şi canalizare. Au mai fost eliberate trei autorizaţii pentru blocurile dinspre strada Măceşului. "În etapa următoare urmează ca investitorul să prezinte documentaţia pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru o grădiniţă (inclusă în PUZ-ul iniţial - n.red), să realizeze grădiniţa şi să o cedeze municipiului. Intenţia de predare a fost prezentată Direcţiei Patrimoniul municipiului şi Evidenţa Proprietăţii", au arătat oficialii Direcţiei de Urbanism, arhitectul-şef Ligia Subţirică şi directorul Corina Ciuban.

Potrivit Hotărârii Consiliului Local nr. 458 din 2008, pe strada Măceşului s-au avizat un PUZ şi un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru un ansamlu mixt de locuinţe şi dotări, de la demisol, parter şi trei etaje la subsol, demisol, parter şi zece etaje. Concret, a fost modifică Unitatea Teritorială de Referinţă a zonei de la maxim trei etaje şi spaţii verzi în L6c - zonă de locuinţe şi dotări, servicii cu regim de înălţime variabil, de la trei la zece etaje. Accesul este relementat din strada Măceşului, Procentul de Ocupare a Terenului este max 30% şi Coeficientul de Utilizare a Terenului este max 2, pe terenul de 1,3 hectare pe care este situat ansamblul. Se mai menţine încadrarea ca spaţiu verde a unei porţiuni pe limita de nord a terenului. Prin PUD se propune amplasarea clădirilor cu partru şi cinci etaje înspre strada Măceşuli, cele cu trei etaje perimetral-sud iar cele cu şapte-zece etaje în partea centrală şi de nord, spre pârău. În partea centrală a ansamblului se rezervă amplasamente pentru grădiniţă, comerţ, servicii şi o zonă plantată pentru parc-agrement-sport. Grădiniţa va avea 400 de mp şi trebuie cedată primăriei. În total, ansamblul urmează să aibă 290 de apartamente. Circulaţia se rezolvă cu două benzi carosabile plus trotuare. Dezvoltarea infrastructurii e prioritară adică investitorul este obligat ca mai întâi să traseze drumurile, să prelungească reţelele edilitare cu elementele specifice - post trafo, straţie reglare gaze, staţie pompare, rezervor apă, etc.

Dezvoltatorul ansamblului de pe Măceşului este Synesis Development. Administratorul Beniamin David spunea că a obţinut două autorizaţii de la primărie, în octombrie şi noiembrie 2013, conform PUZ aprobat în 2008 şi că respectă distanţele faţă de vecinătăţi, iar parcările sunt rezolvate în incinta ansamblului. Potrivit acestuia, în 21-22 noiembrie s-a predat amplasamentul constructorilor pentru a începe lucrările, având în vedere că acestea au fost autorizate. Proiectanţii de la Scripcariu Birou Arhitectură au declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că actualii dezvoltatori care au cumpărat terenul vor construi mai puţin decât prevederile PUZ din 2008. „Acesta prevedea nouă blocuri. Terenul are 1,3 ha. La 500 m de acesta este o altă dezvoltare autorizată de primărie, în al doilea mandat al primarului Emil Boc. Vorbesc de ansamblul Carmel care are maxim 30 de etaje. E vizavi de acest ansamblu, spre est, peste apă. Dezvoltatorii vor face o grădiniţă şi loc de joacă. Şi blocul este tot o casă, mai mare. Este un proiect frumos, delimitat de apă, cu amenajări. Nu ştiu dacă aşa va fi pus şi în operă. Nu a pornit la fel de ambiţios ca şi cel din 2008. Se va vedea calitatea locuirii. Oricum, la stradă va fi un singur bloc; celelalte se vor construi în spate. În zonă s-au mai autorizat blocuri. În spatele restaurantului la Da Vinci se construieşte deja un bloc. Clujul ăsta nu poate fi un mare sat. Distanţele sunt respectate, nu umbreşte pe nimeni. Ce spun cetăţenii e tendenţios, că trebuia să se facă trei case. La suprafaţa terenului se puteau construi 32 de case, dacă asta se dorea, nu trei", explica arhitectul Sorin Scripcariu.

Primarul Emil Boc declara, anul trecut, pentru ZIUA de CLUJ, că se va informa cu privire la situaţia de pe str. Măceşului. „Îi ascultăm pe oameni. Dacă îi putem ajuta, îi ajutăm, asta este poziţia noastră faţă de revolta lor împotriva blocurilor între case", spunea Boc. Acum Direcţia de Urbanism a primăriei aduce argmente din Planul Urbanistic General din 1999 aflat încă în vigoare la Cluj, deşi şi-a încetat durata de viaţă, potrivit căruia în zona viitorului ansamlu de pe Măceşului mai sunt autorizate proiecte de blocuri, pe principiul Centrelor de Cartier, lacuna din PUG 1999 care a adus doar haos urbanistic în oraş, aglomerări şi blocuri între case (cum ar fi ansamblul de pe Romulus Vuia ai arhitectului Mircea Dinculescu sau o viitoare dezvoltare pregătită pe Romulus Ladea, deja autorizată de primărie). Mai mult, administraţia locală a avizat în Bună Ziua foarte multe proiecte care pe hârtie trebuiau să aducă servicii publice pentru cetăţeni (parcuri, grădiniţe, locuiri de joacă) sau măcar trotuare decente, însă acestea n-au devenit realitate. La şedinţele de urbanism, primarul tuna şi fulgera împotriva investitorilor care fac superblocuri şi îşi afectează vecinii.