Planşa bate viaţa: clujenii lăsaţi să descopere singuri neregulile urbanistice din vecini
- Scris de Luminita Silea
- 31 Mai 2013, 00:47
- Administraţie
- Ascultă știrea

Un proiect urbanistic de pe strada Laterală nr. 19 este plimbat de cinci luni între proiectanţi şi vecini. Primii au prevăzut, la dorinţa beneficiarului, o alee pentru a deservi nou construcţie demisol, parter şi etaj. Ceilaţi spun că aceasta trece pe terenurile lor. Mai mult, reclamă că parcela pe care se doreşte construcţia este parţial în zonă V4, adică de spaţii verzi pentru protecţia cursurilor de apă.
Vecinii unei noi construcţii propuse pe strada Laterală nr. 19, familia Butan, spun că, în urma unei consultări lansate de primăriei la finalul lunii ianuarie anul acesta, au descoperit o alee pietonală care trece pe terenurile lor. Deşi au comandat o expertiză şi au pus la dispoziţia administraţiei locale toate actele, documentaţia de urbanism a fost modificată, doar parţial - adică proiectantul a scos de pe planşe aleea, însă nu şi din memorial tehnic aferent proiectului. "Această aleea, aşa cum a fost dimenionată ocupă terenul proprietate privată al doameni Butan Rozalia", se arată în expertiza efectuată de un expert specializat.
Mai mult, aceelaşi expert arată că parcela de peste 700 de mp de pe strada Laterală nr. 19 pe care se intenţionează construirea noii locuinţe nu este configurată corect pe planşe ci este inversată, mai precis limitele cu pârâul Popilor şi cu terenul familiei Butan. "Noi nu avem nimic împotrivă să construiască. Doar nu vrem să ne trezim cu drumuri pe terenurile noastre sau cu probleme. Vrem doar să treacă pe planşe situaţia reală. Oricum am consultat şi Planul Urbanistic General în vigoare şi viitorul PUG. În actualul, o parte din parcelă este siuată în V4 (zonă de protecţie a cursurilor de apă unde se admit drumuri, alei, amenajări de mici dimensiuni pentru odihnă, agreement, joc, sport, debarcadere, amexe sanitare - n.red.). În viitorul PUG, toată parcela este în V4. Cred că această poziţionare impune anumite limitări", a subliniat Rozalia Butan. Aceasta a menţionat că nu îşi explică de ce până în prezent administraţia locală nu a tranşat situaţia şi a lăsat cele două părţi să corespondeze în scris.
Din ianuarie şi până în prezent, Direcţia de Urbanism a primăriei a intermediate o corespondenţă între vecini şi proiectanţi. În 14 mai, administraţia locală a răspuns Rozaliei Butan că a luat act de sesizare, a înregistrat-o şi că documentaţia va fi discutată la Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului şi de Urbanism la care o invită, numai că nu au precizat la ce şedinţă, aşa că i-au indicat să urmărească site-ul primăriei. Adresele sunt semnate de primarul Emil Boc, de arhitectul şef al municipiului Ligia Subţirică şi de şeful de la Direcţia de Urbanism, Corina Ciuban.
În schimb, arhitectul Ştefan Marina, cel care a iniţiat lucrarea de pe Laterală nr. 19 pentru beneficiarii Imre Andreea, Imre Lajos şi Imre Bela a declarat că respectica alee din documentaţie a prevăzut-o, la iniţiativa celor care au comandat proiectului, pentru că aceştia susţin că aleea ar fi existat din 1941. "Avem şi documente de la cadastru, parfate. Eu am menţinut acestă alee pe documentaţie pentru că nu pot să legitimez un abuz şi să nu dau această stradă clujeanului, mai ales că aceasta apărea ca domeniu public şi nici primăria nu ştia de existenţa sa. Nu este vorba de un gest pro bono şi ţine de patalamaua mea de urbanist profesionist, mai ales că stau în faţa studenţilor mei pe care îi învăţ. Există o autoritatea publică, ea să hotărască. Noi am cerut vecinilor să demonstreze cu documentele lor de proprietate că aleea nu există. Să vină cu actele sau hotărârile judecătoreşri cu care au fost puşi în posesie, iar eu reconfigurez proiectul. Nu accept însă să fiu luat de idiot al judeţului", a menţionat Marina. Acesta a explicat că pe parcele de 734 de mp care închide strada Laterală există deja o construcţie parter şi mansardă şi că se mai doreşte o locuinţă demisol, parter plus mandardă. "Cu sau fără alee, aceasta se poate construi. În certificatul de urbanism emis de primărie zona este în L3A, zonă pentru locuinţe. Mai mult, respectăm indicii urbanistici, iar pârâul din zonă nu este cadastrat, aşa că proprietarul poate face ce vrea cu el, fiind pe parcele sa. De atfel a făcut şi un zid de protecţie. Sunt şi cele două locuri de parcare pentru cele două locuinţe, pe o platformă, la stradă", a menţionat arhitectul. Acesta a mai apreciat că felul în care administraţia a ales să judece cazul nu este profesionist. "Sunt limitaţi în luarea unor decizii, aşa că nu mai fac demersuri de limpezire a apelor. Nu s-a fixat nicio întâlnire, nici un termen pentru comisie, niciun fel de întâlnire ca să ajungem la un numitor comun. Lasă vecinii să-şi dea în cap şi stă la o parte în loc să gestioneze domeniul oraşului, fie el public sau privat", a menţionat acesta.
În schimb, arhitectul şef al municipiului, Ligia Subţirică spune că primăria nu intermediază niciun fel de consultări, decât dacă este vorba despre domeniul public. "Cu siguranţă acest proiect va intra în şedinţa comisiei de urbanism", a adăugat aceasta.
Strada Laterală a mai generat o situaţia conflictuală între vecini. Mansardarea unei consrucţii propuse de un beneficiar pe Laterală nr. 16 a fost contestată de vecini, tocmai pe aceleaşi considerente, că nu configurează de către proiectanţi situaţia reală din teren şi că nu se respctă indicatorii urbanistici. Mai ales că în zonă a fost făcut şi un bloc ilegal cu două etaje şi pod, ulterior amenajat. Documentaţia semnată de arhitectul Cristian Rus şi contestată de vecini a fost plimbată prin comisiile primăriei, mai multe luni, în 2012 şi 2013. Anul acesta, proiectul s-a discutat cu toate părţile implicate, într-o şedinţă CTATU în care nu s-a luat nicio decizie, primarul menţionând că aceasta va fi anunţată ulterior.
Arhitectul şef al municipiului, Ligia Subţirică, a declarat că, până la urmăr, proiectul de mansardare de pe Laterală nr. 16 a fost avizat. "Am înţeles că problema vecinilor este de fapt cu blocul de două etaje care a fost dezmembrat doar cu terenul de sub el, restul fiind preluat cu locuinţa parter de pe acesta, pe care beneficiarul vrea să o mansardeze. Noi am acordat avizul, cu menţinea să se respecte retragerea mansardei în propia curte, în aşa fel încât să nu se afecteze vecinătăţile", a spus arhitectul-şef.