Președintele PMP Cluj, senatorul Cristian Lungu: “Clujul arată ca o comună în fiecare primăvară”

Senatorul Vasile-Cristian Lungu trage un semnal de alarmă pentru locuitorii municipiului Cluj-Napoca: „Deszăpezirea străzilor din municipiu se face cu materiale specifice anilor ’50. În Cluj-Napoca se folosește încă nisipul ca material antiderapant, ceea ce este interzis încă din 2016”.

Senatorul PMP a declarat că a trimis multiple cereri în baza legii 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public. Răspunsurile au arătat că în iarna 2017-2018, pe străzile din municipiul Cluj-Napoca nu s-ar fi folosit nisip pentru combaterea poleiului sau deszăpezire.

Totuși, realitatea din teren arată ceva complet diferit. Imaginile surprinse în luna martie și aprilie din întreg municipiul dovedesc, fără echivoc, prezența masivă în componența materialului antiderapant folosit la Cluj, a nisipului.

Mai mult  decât atât, faptul că nisipul este amestecat cu praf face ca lucrurile să fie și mai grave pentru municipiu. Potrivit specialiștilor, nisipul are efecte negative atât asupra calității carosabilului, pe care materialul îl erodează prin acțiunea sa abrazivă, cât și asupra mediului.

Senatorul invocă și chestiuni ce țin de aspectul carosabilului, întrucât nisipul este greu de îndepărtat odată cu trecerea iernii, lăsând în urmă un aspect estetic neplăcut și neîngrijit, de culoare gri, străzilor din Cluj-Napoca.  

Mai mult decât efectele negative asupra calității asfaltului, folosirea în componența materialului antiderapant a nisipului duce și la înfundarea canalizării publice, deoarece nisipul odată împrăștiat pe străzile din oraș este spălat de ploaie direct în canalizarea publică pe care o înfundă.

Potrivit art. 67 din Regulamentul Serviciului de Salubrizare a Municipiului Cluj-Napoca adoptat prin HCL 350/2015, materialele antiderapante precum nisipul, în orice fel de amestec cu sarea sau clorura de calciu, sunt interzise.

În ultimii trei ani, procesul de deszăpezire a trecut spre materiale moderne atât solide cât și lichide precum clorura de calciu sau clorura de zinc, substanțe ce se folosesc acum atât în București, cât și în alte localități din țară. În Cluj-Napoca, locuitorii mai au de așteptat pentru ca propria hotărâre de consiliu local să fie respectată și orașul să nu mai arate precum o comună în fiecare primăvară.