Primăria în 2010: plus la fonduri europene şi investitori, minus la urbanism
- Scris de Luminita Silea
- 21 Dec 2010, 00:09
- Administraţie
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Primarul Sorin Apostu şi-a prezentat ieri bilanţul pe 2010. Din acesta nu lipsesc iluminatul, siguranţa cetăţeanului, reabilitarea termică şi modernizarea grădiniţelor.
Edilul Sorin Apostu a făcut ieri bilanţul lui 2010. La aproape doi ani de mandat în fruntea municipiului Cluj-Napoca, acesta se laudă cu realizări, dar mai are de rezolvat multe dintre problemele pe care clujenii le aveau atunci când Apostu a devenit primar.
Într-o atmosferă de Crăciun întreţinută de colindele cântate de elevii de la şcoala I. Bob (micuţii au urat ca în 2011 să crească bugetul primăriei), edilul Sorin Apostu, secondat de cei doi viceprimari, Laszlo Attila şi Radu Moisin, a prezentat presei proiectele realizate în 2010. Primarul a recunoscut că în acest an străzile din Cluj-Napoca nu au fost un punct care să facă cinste municipalităţii, chiar dacă s-au cheltuit 75 de milioane de lei. Apostu a declarat că nu au putut fi modernizate mai multe străzi deoarece licitaţia a fost contestată, anulată şi apoi adjudecată prin instanţă abia la sfârşitul toamnei, când deja era prea târziu pentru demararea lucrărilor.
“Un reproş s-a legat de situaţia neclară a unor terenuri. A fost nevoie de opt luni de negocieri ca să o clarificăm. Deşi oraşul se extinde, urbanismul care se practică la noi este încă departe de civilizaţie, mai ales că avem foarte multe străzi în aceste zone noi pe care nu putem să le preluăm în domeniul public pentru că, de fapt, pe hârtie au şapte metri, iar în teren doar trei”, a declarat edilul.
O bilă albă, în opinia primarului, sunt fondurile europene nerambursabile de 35 de milioane de euro pe care municipalitatea a reuşit să le acceseze pentru proiectele de modernizare a tramvaiului şi a Parcului Central. Banii vor intra în buget începând din 2011. Licitaţia pentru linia de tramvai nu a fost organizată încă, cea pentru reabilitarea Parcului Central fiind în curs de adjudecare.
Cu investiţii de peste 7,7 milioane de lei, primăria a reuşit în acest an să renoveze mai multe grădiniţe şi să construiască o creşă, dar şi să mărească spaţiile de învăţământ sau să ofere confort elevilor din şcolile clujene.
În ceea ce priveşte spaţiile verzi, Sorin Apostu a amintit că au fost modernizate 106 locuri de joacă, au fost plantaţi arbori şi s-au efectuat mai multe acţiuni de ecologizare. Cele trei parcuri cu piste de alergat şi aparate de fitness anunţate de primărie în Mănăştur, Între Lacuri şi Gheorgheni nu au fost finalizate. Municipalitatea a pierdut 6 milioane de lei de la Ministerul Mediului deoarece parcul pe care intenţiona să îl amenajeze în pădurea Hoia se afla pe un teren care aparţine, în cartea funciară, consiliului judeţean.
La capitolul locuinţe, primăria nu a reuşit să dea în folosinţă cele 66 de apartamente provenite din reconversia imobilelor de pe Taberei şi Cojocnei. Termenul de finalizare pentru aceste investiţii de peste 3,4 milioane de lei este luna aprilie 2011.
În schimb, au fost inaugurate două noi pieţe de cartier, IRA şi Grigorescu, se pregăteşte o piaţă şi în Gheorgheni, pe Albac, a fost dat în folosinţă parkingul de pe Primăverii şi au început lucrările la cel de-al doilea, pe strada Fabricii. Construcţia unei alte parcări, pe strada Băişoara, adjudecată prin licitaţie, va demara în 2011. Parkingul subteran plănuit în Mihai Viteazul pentru a rezolva problema parcărilor din zona centrală a “picat”. Pentru a contrabalansa lipsa de locuri de parcare în centru, municipalitatea a introdus parcările non-stop cu barieră.
În 2010 au fost finalizate lucrările din Piaţa Unirii, însă nu s-a continuat implementarea proiectului Planwerk - pietonalizarea întregii pieţe. De asemenea, s-au extins zonele pietonale pe Raţiu, I. Bob şi au început lucrările de reabilitare a Zidului Cetăţii.
Centrul Cultural Transilvania este un proiect amânat pe 2011. La fel şi Sala Polivalentă, licitată, adjudecată, însă deocamdată blocată de o contestaţie în instanţă. Renovarea cinematografului Mărăşti nu s-a încheiat, iar în cazul Republica abia au demarat lucrările. Primăria a preluat, însă, cinematograful Victoria, pe care vrea să-l pună la dispoziţia celor două festivaluri de film din Cluj, TIFF şi Comedy. Municipalitatea a reuşit, după un an de dezbateri, să fixeze zilele oraşului, în a treia săptămână din luna mai.
Un alt capitol sensibil este cel al reabilitării termice, mai ales că oamenii s-au plâns că, deoarece municipalitatea nu mai primeşte susţinere financiară de la guvern, constructorii nu au reuşit să termine anul acesta lucrările la timp. Peste 2.300 de apartamente au fost reabilitate, iar alte 2.500 sunt în execuţie. Din 2011, programul de reabilitare va putea fi accesat de clujeni doar dacă apelează la credit.
Despre problemele de fond funciar, în raportul primarului nu există nici o menţiune. Dosarul retrocedărilor din Palocsay se află încă în sertarele specialiştilor de la Camera Agricolă.
Ce vor clujenii
Aproximativ 1.500 de clujeni din toate cartierele Clujului, care s-au întâlnit în ultimele luni cu primarul Sorin Apostu, s-au plâns de drumurile proaste (23%), de lipsa iluminatului pe aleile dintre blocuri (18%), de spaţiile verzi şi de parcuri (15%), de reabilitarea termică (15%), de modul în care este sistematizată circulaţia în cartiere (11%), de salubritatea menajeră (10%) şi de spaţiile insuficiente de parcare (8%).
Într-o atmosferă de Crăciun întreţinută de colindele cântate de elevii de la şcoala I. Bob (micuţii au urat ca în 2011 să crească bugetul primăriei), edilul Sorin Apostu, secondat de cei doi viceprimari, Laszlo Attila şi Radu Moisin, a prezentat presei proiectele realizate în 2010. Primarul a recunoscut că în acest an străzile din Cluj-Napoca nu au fost un punct care să facă cinste municipalităţii, chiar dacă s-au cheltuit 75 de milioane de lei. Apostu a declarat că nu au putut fi modernizate mai multe străzi deoarece licitaţia a fost contestată, anulată şi apoi adjudecată prin instanţă abia la sfârşitul toamnei, când deja era prea târziu pentru demararea lucrărilor.
“Un reproş s-a legat de situaţia neclară a unor terenuri. A fost nevoie de opt luni de negocieri ca să o clarificăm. Deşi oraşul se extinde, urbanismul care se practică la noi este încă departe de civilizaţie, mai ales că avem foarte multe străzi în aceste zone noi pe care nu putem să le preluăm în domeniul public pentru că, de fapt, pe hârtie au şapte metri, iar în teren doar trei”, a declarat edilul.
O bilă albă, în opinia primarului, sunt fondurile europene nerambursabile de 35 de milioane de euro pe care municipalitatea a reuşit să le acceseze pentru proiectele de modernizare a tramvaiului şi a Parcului Central. Banii vor intra în buget începând din 2011. Licitaţia pentru linia de tramvai nu a fost organizată încă, cea pentru reabilitarea Parcului Central fiind în curs de adjudecare.
Cu investiţii de peste 7,7 milioane de lei, primăria a reuşit în acest an să renoveze mai multe grădiniţe şi să construiască o creşă, dar şi să mărească spaţiile de învăţământ sau să ofere confort elevilor din şcolile clujene.
În ceea ce priveşte spaţiile verzi, Sorin Apostu a amintit că au fost modernizate 106 locuri de joacă, au fost plantaţi arbori şi s-au efectuat mai multe acţiuni de ecologizare. Cele trei parcuri cu piste de alergat şi aparate de fitness anunţate de primărie în Mănăştur, Între Lacuri şi Gheorgheni nu au fost finalizate. Municipalitatea a pierdut 6 milioane de lei de la Ministerul Mediului deoarece parcul pe care intenţiona să îl amenajeze în pădurea Hoia se afla pe un teren care aparţine, în cartea funciară, consiliului judeţean.
La capitolul locuinţe, primăria nu a reuşit să dea în folosinţă cele 66 de apartamente provenite din reconversia imobilelor de pe Taberei şi Cojocnei. Termenul de finalizare pentru aceste investiţii de peste 3,4 milioane de lei este luna aprilie 2011.
În schimb, au fost inaugurate două noi pieţe de cartier, IRA şi Grigorescu, se pregăteşte o piaţă şi în Gheorgheni, pe Albac, a fost dat în folosinţă parkingul de pe Primăverii şi au început lucrările la cel de-al doilea, pe strada Fabricii. Construcţia unei alte parcări, pe strada Băişoara, adjudecată prin licitaţie, va demara în 2011. Parkingul subteran plănuit în Mihai Viteazul pentru a rezolva problema parcărilor din zona centrală a “picat”. Pentru a contrabalansa lipsa de locuri de parcare în centru, municipalitatea a introdus parcările non-stop cu barieră.
În 2010 au fost finalizate lucrările din Piaţa Unirii, însă nu s-a continuat implementarea proiectului Planwerk - pietonalizarea întregii pieţe. De asemenea, s-au extins zonele pietonale pe Raţiu, I. Bob şi au început lucrările de reabilitare a Zidului Cetăţii.
Centrul Cultural Transilvania este un proiect amânat pe 2011. La fel şi Sala Polivalentă, licitată, adjudecată, însă deocamdată blocată de o contestaţie în instanţă. Renovarea cinematografului Mărăşti nu s-a încheiat, iar în cazul Republica abia au demarat lucrările. Primăria a preluat, însă, cinematograful Victoria, pe care vrea să-l pună la dispoziţia celor două festivaluri de film din Cluj, TIFF şi Comedy. Municipalitatea a reuşit, după un an de dezbateri, să fixeze zilele oraşului, în a treia săptămână din luna mai.
Un alt capitol sensibil este cel al reabilitării termice, mai ales că oamenii s-au plâns că, deoarece municipalitatea nu mai primeşte susţinere financiară de la guvern, constructorii nu au reuşit să termine anul acesta lucrările la timp. Peste 2.300 de apartamente au fost reabilitate, iar alte 2.500 sunt în execuţie. Din 2011, programul de reabilitare va putea fi accesat de clujeni doar dacă apelează la credit.
Despre problemele de fond funciar, în raportul primarului nu există nici o menţiune. Dosarul retrocedărilor din Palocsay se află încă în sertarele specialiştilor de la Camera Agricolă.
Ce vor clujenii
Aproximativ 1.500 de clujeni din toate cartierele Clujului, care s-au întâlnit în ultimele luni cu primarul Sorin Apostu, s-au plâns de drumurile proaste (23%), de lipsa iluminatului pe aleile dintre blocuri (18%), de spaţiile verzi şi de parcuri (15%), de reabilitarea termică (15%), de modul în care este sistematizată circulaţia în cartiere (11%), de salubritatea menajeră (10%) şi de spaţiile insuficiente de parcare (8%).
DISTRIBUIE
Comenteaza
