Primăria îşi caută avocaţi pentru terenul din Cartierul Tineretului

Tribunalul Comercial Cluj (TCC) a dispus dizolvarea societăţii Cartierului Tineretului ceea ce presupune că proiectul parcului fotovoltaic, derulat de municipalitate în parteneriat cu omul de afaceri Arpad Paszkany, nu mai are fundament. Riscul de a pierde cel puţin jumătate din terenul cu care primăria a intrat în asociere este mare, astfel că edilul Emil Boc se grăbeşte să apeleze la o casă de avocatură puternică.

Primăria Cluj-Napoca va solicita Consiliului Local (CL) în prima şedinţă ordinară să aprobe procedura de selectare a unei case de avocatură puternice, care să îi reprezinte interesele în procesul ce vizează situaţia societăţii Cartierul Tineretului. ZIUA de CLUJ a relatat despre dispoziţia Tribunalului Comercial privind dizolvarea societăţii Cartierul Tineretului. Iniţial, Paszkany era asociat cu societatea Polus Real Estate (PRE) şi cu primăria în acest proiect de locuinţe sociale. Paszkany s-a desprins de acest partener, iar cu acordul CL proiectul de locuinţe a fost convertit într-un parc fotovoltaic.

Reprezentanţii Polus (Iris Venture) au declarat război deschis atât omului de afaceri - cu care au mai multe litigii pe rol - cât şi primăriei, pentru că a acceptat reconversia proiectului asociindu-se într-un mod neechitabil cu Paszkany. Decizia TCC nu este defintivă, însă Paszkany sublinia că, dacă aceasta va rămâne la stadiul actual, există riscul nu doar de a se compromite întreg proiectul parcului de energie verde, ci şi de a se pierde aproape jumătate din terenul cu care municipalitatea a intrat în asociere.

Cu alte cuvinte, foştii parteneri din proiectul Cartierul Tineretului ar putea rămâne cu 100 ha din Dealul Sf. Gheorghe dacă decizia dizolvării societăţii va fi păstrată. „PRE, care deţine 49% din acţiunile societăţii Cartierul Tineretului, ar putea lua jumătate din cele 207 ha", explica Paszkany, pentru ZIUA de CLUJ, motivând, totodată, că va face recurs, alături de primărie. În 2006, pe când Boc era primar, PRE s-a asociat cu CL în vederea realizării unui cartier de locuinţe. Din PRE făceau parte Iris Ventures (77% din acţiuni), Burnett LLC (10%) şi Paszkany (13%). Primăria a pus la bătaie cele 207 ha din Dealul Sf. Gheroghe (teren pe care l-a introdus în intravilan), iar PRE (în speţă, acţionarul majoritar din această firmă, Iris Ventures), s-a angajat să suporte o bună parte din costuri, pentru a susţine investiţia. Aşa s-au pus bazele societăţii Cartierul Tineretului, în care municipalitatea a adus ca aport terenul, iar Polus a vărsat drept contribuţie opt milioane de euro.

Trei ani mai târziu, pe vremea când primar era Sorin Apostu, s-a luat decizia ca proiectul cartierului de locuinţe să fie convertit în unul de energie verde. Paszkany motiva că investiţia în locuinţe nu se mai susţine, având în vedere criza imobiliară care a lovit Clujul. E drept că până la acel moment nu au fost demarate lucrările la Cartierul Tineretului, iar Paszkany a intrat într-un conflict cu partenerii săi din PRE, mai exact cu Iris Ventures. În loc să aştepte ca partenerii privaţi să-şi rezolve diferendul, primăria a ales să meargă pe mâna lui Paszkany. Aşa se face că, în ciuda faptului că Iris Ventures a susţinut că nu vrea să renunţe la cartierul de locuinţe, municipalitatea a a decis să transforme proiectul într-un parc de energie verde, iar după multe discuţii controversate, CL a acceptat reconversia.