Primăria, obligată de instanţă să monteze plăcuţe bilingve. Iniţiativa a venit din partea unei studente

Clujul ar putea avea în cel mai scurt timp indicatoare de intrare în localitate traduse în limba maghiară. Până în urmă cu o săptămână, încercările zadarnice de inscripţionare a plăcuţelor cu denumiri în limba maghiară s-au soldat de fiecare dată cu eşecuri. Acum, însă, populaţia de etnie maghiară ar putea avea şanse reale să aibă plăcuţe în limba maternă.

Primăria Cluj-Napoca ar putea fi obligată de instanţă să monteze plăcuţe bilingve româno-maghiare la intrările în municipiu. Tribunalul Cluj a admis la sfârşitul săptămânii trecute cererea formulată de Landman Gabor, în calitate de preşedinte al fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe, cu sediul la Amsterdam, prin care obligă municipalitatea să amplaseze plăcuţe bilingve la intrările în oraş.

"Ce vă pot spune e faptul că nu am pe masă niciun fel de sentinţă. După ce primesc motivarea instanţei. vă pot comenta despre subiect. Până la urmă, eu ştiu că există o lege în vigoare, care spune foarte clar că este necesar un procent de 20% al minorităţilor. Decizia instanţei nu e definitivă, asta ştiu", a declarat primarul Emil Boc, făcând referire la articolul 76 din legea 215/2001.

Legea mai sus menţionată prevede următoarele aspecte: "(1) În raporturile dintre cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice locale se foloseşte limba română.(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă.

(3) În condiţiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuţii privind relaţii cu publicul vor fi încadrate şi persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2). (5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română".

Reprezentanţii primăriei spun că recensământul din 2012 arată că populaţia de etnie maghiară are în Cluj-Napoca o pondere de 15,7 %, iar dată fiind această situaţie nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru amplasarea plăcuţelor bilingve. Sentinţa instanţei nu este, însă, definitivă, iar Primăria Cluj-Napoca poate ataca această decizie la Curtea de Apel Cluj.

Iniţiativa de a monta plăcuţe în limba maghiară a pornit de la ideea unei studente la Drept, care, la numai 22 de ani, a găsit o cale de atac prin care a şi obţinut într-o primă fază obiectivele propuse în faţa instanţei.

"Fundația la care lucrez a luptat în anii precedenți pentru drepturile minorității friziane din Olanda, iar dl Landman, președintele fundației, având rădăcini maghiare și văzând că în România nu sunt respectate legile cu privire la protecția minorităților, a decis să pornească și la noi o mișcare civică în acest sens. Eu, fiind studentă la Drept, i-am explicat faptul că în țara noastră ultimul bastion al respectării oricărui drept sau interes cetățenesc este puterea judecătorească.

Astfel am pornit mai multe procese contra autorităților prin care am cerut respectarea drepturilor lingvistice. La fel s-a întâmplat și în cazul Municipiului Cluj-Napoca, însă aici ne-am referit pe lângă posibilitatea acordată de legea nr. 215/2001 și la dispozițiile convenției cadru pentru protecția minorităților naționale, aceasta oferind o schemă autorităților pentru a analiza oportunitatea acestor drepturi în cazul în care ponderea minorității nu depășește pragul de 20%", spune Izabella Szocs, cea care a avut această iniţiativă.

Soluţia găsită de studentă a venit din convenția cadru de la Strasbourg pentru protecția minorităților, pe care s-a bazat acțiunea în instanță și care ar putea să oblige în viitor Primăria Cluj-Napoca să amplaseze indicatoare de intrare în localitate şi în limba maghiară. Tânăra consideră că lipsa acestora în momentul de faţă reprezintă un abuz al autorităţilor clujene.

"Este necesar ca în unitatea administrativ-teritorială să fie prezent un număr substanțial de locuitori, să trăiască în mod tradițional și să existe o cerință suficientă pentru respectarea acestor drepturi. În cazul Clujului, credem că aceste cerințe sunt îndeplinite. Din punctul meu de vedere, câștigarea acestui proces este un pas foarte important, deoarece în România, față de vestul Europei, mișcările civice de acest gen sunt foarte slabe.

Dorim să atragem atenția tuturor cetățenilor asupra importanței mișcărilor civice și a luptei legitime contra abuzurilor administrației. Plăcuțele noastre nu vor proclama altceva decât faptul că pe lângă cei 250.000 de români, în acest oraș trăiesc și 50.000 de cetățeni români de naționalitate maghiară. Subliniez! Suntem absolut apolitici, greu de crezut într-o țară hiperpolitizată", adaugă tânăra.

Iată ce spune articolul din convenția cadru de la Strasbourg prin care Primăria Cluj ar putea fi obligată în viitor să monteze plăcuţele bilingve: "art 11., alin. (3) - În zonele locuite în mod tradiţional de un număr semnificativ de persoane ce aparţin de o minoritate naţională, părţile trebuie să depună eforturi, în cadrul sistemului lor legal, incluzând, unde este cazul, acorduri cu alte state, şi luând în considerare condiţiile specifice ale zonei, să afişeze nume locale tradiţionale, nume de străzi şi alte indicatoare topografice destinate publicului, şi în limba minorităţii, atunci când există o cerere rezonabilă pentru astfel de indicaţii".