Primăria reia „în forţă" moştenirea afacerii Impact din Lomb: desenează garduri

Orăşelul anunţat de primarul Emil Boc pe Dealul Lomb a intrat în pregătiri şi pe partea de locuire: cu parcelarea terenului care se va atribui revoluţionarilor cu sentinţe judecătoreşti pentru construcţia de case. S-a început, însă, prost şi fără viziune, au concluzionat specialiştii din comisia de urbanism.

Documentaţia, licitată anul trecut de administraţia locală şi adjudecată firmei Arhidinamic, nu răspunde unor cerinţe elementere pentru urbanizarea unei zone noi, de dezvoltare a oraşului, Lombul. Aceasta pentru că tema de parcelare a aparţinut primăriei care nu a cerut decât o schiţă cu parcele, delimitate.

Planul Urbanistic Zonal de parcelare a terenului din Lomb pentru construcţia de locuinţe, discutat ieri la şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului şi Urbanism (CTATU) face doar delimătări de parcele pe un Plan Urbanistic Zonal elaborat în trecut pentru cartierul Lomb, proiectul în care primăria s-a asociat cu un investitor privat, Impact Developer&Contractor, dezvoltare la care s-a renunţat între timp.

Asta a fost concluzia formulată de specialişti din CTATU. Nu sunt optimizate străzile pentru a deveni realitate, nici nu există spaţii publice coerente care să fie accesate de viitorii locuitori. Sunt câteva din obiecţiile formulate de arhitecţii consultanţi ai primarului Emil Boc.

Proiectanţii de la Arhidinamic au parcelat un teren de 13,8 hectare de pe Dealul Lomb, din care 7,8 hectare s-au rezervat pentru locuire, iar restul o reprezintă ciculaţii, spaţii verzi, grădiniţă, şcoală şi un cimitir cu zonă de extindere. Au propus împărţirea terenului, cu declivitate mare, în două zone, una care să aibă şcoală şi grădiniţa, cealaltă, un cimitir. Au delimitat 160 de parcele, din care 111 au 500 de mp, iar restul au dimensiuni variabile, în funcţie de configuraţia terenului, având între 250 şi 1000 de mp. Restul funcţiunilor - circulaţii, dotări de cartier (şcoală, grădiniţă), spaţii vezi, au fost preluate din vechiul PUZ elaborat pentru cartierul Lomb pe care administraţia locală l-a dorit în parteneriat cu o firmă primată, însă la care, ulterior, s-a renunţat, invocându-se criza financiară din 2008.

Arhitecţii din comisia de urbanism au criticat modul de abordare a proiectului, mai ales că este vorba despre o urbanizare a unei zone noi de dezvoltare a Clujului. Arhitectul Şerban Ţigănaş a invocat cinci punce slabe în aborbare: un PUZ elaborat la comanda primăriei pentru un cartier de locuinţe nu mai poate fi utilizat pentru scopul iniţial (în Lomb se construieşte, pe alte 20 de hectare, infrastructură de afaceri - Hollywood-ul pitic şi Terarom cel mic), n-ar trebui suprapuse PUZ-uri peste PUZ-uri pentru a se putea construi într-o astfel de zonă, viitorul cartier de locuire ar trebuie să promoveze incluziunea socială (nu să fie unul pentru veteranii de război şi să preia tendinţa acceptată şi autorizată în municipiu - cartier pentru militari, cartier pentru romi), spaţiile verzi, publice dintr-un nou cartier ar trebuie să aibă destinaţii precise, să se lege între ele şi să poată fi folosite de viitorii locatari, modul de acces şi infrastructura într-o zonă nouă trebuie optimizate şi corect aşezate în teren, iar modul de construire pe parcelă ar trebuie să conserve tradiţia grădinilor pentru viitorii locatari. "Ceea ce aţi făcut nu a fost atceva decât să trageţi nişte garduri. Aşa-i? N-aţi schimbat nimic şi nici nu vă interesează mai mult. Doar garduri interioare. Nu vrem să vă mai deranjăm cu întrebări", a reproşat proiectanţilor şi arhitectul Eugen Pănescu, membru CTATU.
Arhitectul Adrian Iancu a ţinut să precizeze că legea obligă primăria să parceleze un teren prin PUZ, iar administraţia a angajat firma Arhidinamic să făcă respectiva documentaţia şi că PUZ-ul vechi pentru Lomb a fost făcut de Impact, când această firmă era asociată cu primăria, iar la respectivul au lucrat specialişti, printre care şi arhitectul Vasile Mitrea. PUZ-ul Impact, însă, poartă altă semnătură, Arhitectonica, prin arhitectul Marcel Crişan.

"N-avem o voinţă specială ca primărie, dar avem sentinţe de pus în aplicare pentru a da teren de locuinţe celor cărora administraţia din 2000-2004 le-a atribuit parcele fără să le şi dea efectiv oamenilor", a explicat şi primarul Emil Boc.

Cu toate acestea, argumentele aduse de Ţigănaş şi Pănescu, i-au făcut pe ceilaţi membri din comisie să îşi reconsidere viziunea. Arhitectul şef a cerut o altă abordare, cu două trei spaţii publice, legate între ele, cu profile de străzi, o abordate ca un mic cartier a dezvoltării de pe cele peste 13 hectare de pe Dealul Lomb. Iancu a mai spus că, chiar el ar putea optimiza străzile din ochi, pe plansă şi să le reducă cu 30%, în aşa fel încât, la realizare, primăria să facă economii. "Da, da, ne trebuie o abordare mai inteligentă", a fost de părere şi primarul Emil Boc.

Arhitecţii de la Arhidinamic spun că, de fapt, argumentele invocate de comisie sunt de bun simţ, însă că ele nu fac parte din tema de proiectare trasată de primărie în contractul pentru parcalarea terenului din Lomb. Potrivit ltemei, primăria le-a indicat să traseze parcele pe PUZ-ul vechi al Impact pentru cartierul Lomb şi să preia toate funcţiunile din respectiva documentaţie. Tema de proiectare pentru parcelare a fost trasată de specialiştii de la Direcţia de Urbanism a primăriei (membri în comisia de urbasnism). Licitaţia pentru PUZ-ul de parcelare a avut loc anul trecut, iar contractul a fost atribuit pentru peste 18.800 de lei către Arhidinamic. "Ceea ce ne cereţi acum este o modificare a temei de proiectare", au spus arhitecţii de la Arhidinamic.

Pentru a scălda propria greşeala, cea a primăriei care parcelează terenuri, pe hârtie, după planuri şi calcule ale specialiştilor din Direcţia de Urbanism, fără să aibă în vedere calitatea locuirii pentru viitorii locuitori din zona Lomb, primarul Emil Boc a cerut proiectanţilor să "aprofundeze" tema şi să ţină cont de observaţiile comisie, "nu să o modifice". Direcţia cu aprofundarea a fost ideea lui Iancu, pe care primarul a preluat-o.

Oficialii primăriei explică, de câţiva ani încoace, că la Cluj-Napoca s-a creat un precedent având în vedere că în perioada 2003-2004 s-au adoptat mai multe hotărâri de CL prin care s-au atribuit terenuri către revoluţionari, veterani şi tineri căsătoriţi. S-a dat teren care, însă, nu era construibil, iar de atunci sunt probleme. Pe anexe respective figurau peste 400 de persoane către care administraţia s-a angajat să le acorde teren viabilizat. Ca să mai rezolve situaţia, forul local a iniţiat un Plan Urbanistic Zonal de parcelare a 7,8 ha de teren din Lomb în favoarea Asociaţiei Revoluţionarilor Cluj. Practica de lucru a fost ca toţi cei cu sentinţe definitive să primească parcele în Lomb pentru a-şi construi locuinţe. Anul trecut, s-au făcut deja câteva atribuiri de teren, pe sentinţe, fără ca oamenii să beneficieze cu adevărat de acesta, mai ales că abia în prezent se lucrează la PUZ-ul de parcelare.