Primăria şi CJ şi-au dat întâlnire în instanţă
- Scris de Cosmina Fernoaga
- 04 Noi 2010, 00:36
- Administraţie
- Ascultă știrea

DISTRIBUIE
Procesul pentru recuperarea celor 17 hectare din Pădurea Hoia începe săptămâna viitoare. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, susţine că nu e dispus la nici o concesie în favoarea Primăriei Cluj-Napoca, dat fiind faptul că încercarea de a rezolva problema pe cale amiabilă a fost respinsă de către primarul Sorin Apostu. Acesta din urmă spune că nu are nici o vină în acest caz.
Justiţia va rezolva disputa asupra pădurii Hoia.
Primăria şi-a însuşit o pădure care face parte din domeniul public, a apreciat preşedintele CJ. “Dacă aş lăsa lucrurile astfel, ar însemna să fiu acuzat oricând de neglijenţă în serviciu, iar aşa ceva nu pot accepta”, a susţinut ieri Alin Tişe. Acesta a adăugat că în momentul în care a aflat că primăria s-a intabulat pe o pădure care figurează în domeniul public al CJ, a încercat să rezolve problema pe cale amiabilă.
“Am trimis notificare municipalităţii să se radieze imediat, pentru că administraţia judeţeană figurează ca proprietar pe această pădure încă din 2003, după ce a fost reorganizat Muzeul Etnografic. Dar răspunsul pe care l-am primit a fost acela că primăria deţine titlu de proprietate şi că altceva nu mai contează, or aşa ceva este inadmisibil. Eu am înţeles că ei au nevoie de o pădure, că încearcă să atragă nişte bani europeni pentru a realiza un parc pentru clujeni şi sunt total de acord cu acest lucru. Dar asta nu înseamnă că trebuie să preia ilegal o pădure. Nu aveau decât să ceară în altă parte. Să ia un teren care să fie liber, nu să se intabuleze pe un teren care aparţine CJ!”, a declarat Alin Tişe.
Hotărârea care viza realizarea unui nou parc public în pădurea revendicată acum de CJ a fost aprobată de plenul Consiliului Local Cluj-Napoca. “Eu le-am transmis că ceea ce au făcut este ilegal. Dar nimeni nu m-a ascultat. Din păcate, consilierii locali nu prea au ştiut ce au votat, pentru că ei nu au avut în faţă o expertiză cadastrală, ci numai un referat de aprobare”, a explicat Tişe. În opinia sa, nu contează cine va trebui să dea cu subsemnatul pentru această situaţie: “Nu ştiu cine sunt cei implicaţi şi cum a fost posibil ca primăria să-şi înscrie în Cartea funciară o pădure pe care proprietar tabular este CJ. Cei de la Cadastru, cel mai probabil, poate şi prefectura... N-au decât să răspundă cu toţii”, a conchis liderul administraţiei judeţene.
De cealaltă parte, edilul Sorin Apostu susţine că nu are nici o vină în această situaţie. “Primăria Cluj-Napoca a solicitat în anul 2009 o reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor pe care le-a deţinut în trecut. Prefectura Cluj şi Direcţia Silvică au decis că terenurile care se restituie municipalităţii sunt în pădurea Hoia, în Făget şi în zona Lomb. Acestea erau terenuri care figurau libere. Noi nu am ştiut că administraţia judeţeană este proprietar tabular pe terenul din pădurea Hoia”, a spus Apostu.
El afirmă că a decis să realizeze parcuri pe terenul din Hoia deoarece cel din Făget nu se preta unui astfel de obiectiv. “Ministerul Mediului asigură fonduri pentru astfel de proiecte. Este vorba despre o sumă de 2 milioane de lei pentru înfiinţarea unui singur parc. Noi am împărţit terenul în trei şi am decis să facem trei parcuri - Codri, Poieni şi Coline, pentru a obţine 6 milioane de lei”, a detaliat primarul. Principala condiţie pentru a încasa banii este ca municipalitatea să fie proprietar pe terenul angrenat în proiect. “Dacă instanţa va decide să ne ia terenul, atunci pierdem şi banii pentru aceste parcuri”, a mai explicat Sorin Apostu.
Primăria şi-a însuşit o pădure care face parte din domeniul public, a apreciat preşedintele CJ. “Dacă aş lăsa lucrurile astfel, ar însemna să fiu acuzat oricând de neglijenţă în serviciu, iar aşa ceva nu pot accepta”, a susţinut ieri Alin Tişe. Acesta a adăugat că în momentul în care a aflat că primăria s-a intabulat pe o pădure care figurează în domeniul public al CJ, a încercat să rezolve problema pe cale amiabilă.
“Am trimis notificare municipalităţii să se radieze imediat, pentru că administraţia judeţeană figurează ca proprietar pe această pădure încă din 2003, după ce a fost reorganizat Muzeul Etnografic. Dar răspunsul pe care l-am primit a fost acela că primăria deţine titlu de proprietate şi că altceva nu mai contează, or aşa ceva este inadmisibil. Eu am înţeles că ei au nevoie de o pădure, că încearcă să atragă nişte bani europeni pentru a realiza un parc pentru clujeni şi sunt total de acord cu acest lucru. Dar asta nu înseamnă că trebuie să preia ilegal o pădure. Nu aveau decât să ceară în altă parte. Să ia un teren care să fie liber, nu să se intabuleze pe un teren care aparţine CJ!”, a declarat Alin Tişe.
Hotărârea care viza realizarea unui nou parc public în pădurea revendicată acum de CJ a fost aprobată de plenul Consiliului Local Cluj-Napoca. “Eu le-am transmis că ceea ce au făcut este ilegal. Dar nimeni nu m-a ascultat. Din păcate, consilierii locali nu prea au ştiut ce au votat, pentru că ei nu au avut în faţă o expertiză cadastrală, ci numai un referat de aprobare”, a explicat Tişe. În opinia sa, nu contează cine va trebui să dea cu subsemnatul pentru această situaţie: “Nu ştiu cine sunt cei implicaţi şi cum a fost posibil ca primăria să-şi înscrie în Cartea funciară o pădure pe care proprietar tabular este CJ. Cei de la Cadastru, cel mai probabil, poate şi prefectura... N-au decât să răspundă cu toţii”, a conchis liderul administraţiei judeţene.
De cealaltă parte, edilul Sorin Apostu susţine că nu are nici o vină în această situaţie. “Primăria Cluj-Napoca a solicitat în anul 2009 o reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor pe care le-a deţinut în trecut. Prefectura Cluj şi Direcţia Silvică au decis că terenurile care se restituie municipalităţii sunt în pădurea Hoia, în Făget şi în zona Lomb. Acestea erau terenuri care figurau libere. Noi nu am ştiut că administraţia judeţeană este proprietar tabular pe terenul din pădurea Hoia”, a spus Apostu.
El afirmă că a decis să realizeze parcuri pe terenul din Hoia deoarece cel din Făget nu se preta unui astfel de obiectiv. “Ministerul Mediului asigură fonduri pentru astfel de proiecte. Este vorba despre o sumă de 2 milioane de lei pentru înfiinţarea unui singur parc. Noi am împărţit terenul în trei şi am decis să facem trei parcuri - Codri, Poieni şi Coline, pentru a obţine 6 milioane de lei”, a detaliat primarul. Principala condiţie pentru a încasa banii este ca municipalitatea să fie proprietar pe terenul angrenat în proiect. “Dacă instanţa va decide să ne ia terenul, atunci pierdem şi banii pentru aceste parcuri”, a mai explicat Sorin Apostu.
DISTRIBUIE
Comenteaza