Primăriile clujene, specializate în construirea de baze sportive şi terenuri de fotbal

Fie cu bani de la guvern, fie pe cont propriu, primăriile clujene nu se tem să construiască terenuri şi baze sportive, cu toate că lista de priorităţi la capitolul infrastructură rutieră şi utilitară nu e niciodată închisă. Pe principiul "Este loc pentru tot, chiar şi pentru baze sportive", primarii de comune se străduiesc să atragă bani din toate părţile pentru a-şi susţine toate proiectele. Sunt peste 20 de proiecte - majoritatea aflate în derulare - care au primit sprijin financiar de la Consiliul Judeţean (CJ). Preşedintele Alin Tişe spune că nu poate face el calendarul de investiţii la primării, datoria instituţiei pe care o conduce fiind aceea de a ajuta financiar, pe cât posibil, ceea ce propun edilii.

Baze sportive şi terenuri de sport pentru care CJ a împărţit zeci şi sute de mii de lei ar trebui să demonstreze că în judeţul Cluj sportul e la mare căutare. Indiferent dacă şi-au finalizat sau nu reţelele de apă şi canalizare, dacă există drumuri asfaltate, reţele de iluminat etc., nu există primar care să nu spună că vrea mai mult pentru comunitatea pe care o păstoreşte. Astfel că printre multele proiecte pentru care se solicită sprijin şi care vizează în special infrastructura rutieră şi utilitară, un loc de cinste îl ocupă bazele sportive sau terenurile de sport.

La ultima şedinţă a CJ, în funcţie de ponderea politică, partidele au alocat către primarii lor peste 3.000.000 de lei pentru sprijinirea lucrărilor la astfel de investiţii. De departe, cea mai mare sumă, 580.000 de lei, a primit-o Primăria Feleacu, care a demarat construcţia unui stadion de 1.500 de locuri anul trecut. Pentru a putea asigura finanţarea acestui buget, Primăria Feleacu a împărţit lucrările pe o perioadă de patru ani. Astfel dacă anul trecut nu s-a cheltuit prea mult, planul primarului Nicolae Balea este ca lucrările să avanseze acum. În cazul comunei Feleacu, a fost încheiat un contract cu clubul de fotbal Universitatea Cluj, în vederea închirierii bazei sportive pentru perioadele de cantonament. În cazul altor comune nu se pune însă problema de a atrage echipe private, care să readucă în buget o parte din costurile de investiţie. Primăria Călăraşi, de pildă, a construit o bază sportivă din bugetul propriu, iar în prezent continuă lucrările la o sală acoperită şi la un teren de sport cu nocturnă. Primarul Ioan Racolţa spune că nu îşi face probleme cu privire la costuri, pentru că a împărţit bugetul pe 36 de luni, astfel încât administraţia locală să-şi permită să susţină investiţia.

"Desigur, ajutorul Consiliului Judeţean este binevenit şi sper ca până anul viitor să finalizăm acest proiect", a spus Racolţa. "Nocturna nu a fost realizată ca să fie folosită în exces, ci doar când se va impune", a comentat edilul. "Mi-am spus că dacă tot trebuie să facem un teren de sport, atunci să fie de calitate. Nu se ştie niciodată când vom avea nevoie de el", a spus primarul Racolţa. Oricum, el a ţinut să precizeze că baza sportivă este mai mult un spaţiu de agrement, destinat tuturor cetăţenilor din comună: "Este o zonă cu spaţii verzi, cu locuri pentru picnic, teren de baschet, mese de ping-pong". CJ a alocat pentru acest proiect 170.000 de lei.

Primăria Iara a obţinut finanţare pentru o bază sportivă de la guvern (prin Ordonanţa nr. 7). "Din păcate, nu am terminat lucrările, încă mai avem de băgat nişte bani într-o sală acoperită şi un teren de sport, aşa încât ajutorul Consiliului Judeţean este binevenit", a afirmat primarul Ioan Popa. Acesta spune că elevii liceelor din Turda vin în cantonament în comuna Iara şi că, de asemenea, se fac şi tabere şcolare. CJ a alocat pentru acest proiect 500.000 de lei. Tot pe Ordonanţa nr. 7 a obţinut finanţare şi comuna Ţaga, pentru realizarea unei baze sportive. "Am depus cerere în 2009, însă am primit bani de abia în 2011, când ne-am şi apucat de lucru. Din păcate, constructorul nu a lucrat cât trebuia şi o parte din bani i-am returnat. Dar sper să-i primim înapoi, şi cu ce am obţinut şi de la Consiliul Judeţean să terminăm lucrarea", a declarat primarul Romulus Mârza. Acesta s-a arătat încrezător că echipele de fotbal vor avea interes să închirieze baza sportivă.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, spune că nu poate să impună priorităţi în proiectele pe care le derulează primăriile. "Desigur că, în principiu, ar trebui să primeze infrastructura utilitară şi rutieră, însă şi aceste baze sportive sunt importante pentru mediul rural. Noi încercăm să le sprijinim pe toate", a spus Tişe. El a mai explicat că partidele din Consiliul Judeţean au împărţit banii primarilor în funcţie de priorităţile lansate de fiecare primărie. Se mai construiesc baze sportive şi terenuri de fotbal în comunele Jichişu de Jos, Vultureni, Valea Ierii, Unguraş, Săvădisla, Poieni, Moldoveneşti, Mociu, Mărgău, Măguri Răcătău, Geaca, Gârbău, Frata, Cuzdrioara, Cătina şi Aghireş.