Problema noii piste a aeroportului: finanţarea

Firmele interesate de construirea obiectivului profită de extinderea perioadei de depunere a ofertelor pentru a finaliza înţelegerile cu partenerii şi cu finanţatorii.

Termenul pentru depunerea ofertelor la licitaţia privind construcţia noii piste a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca a fost prelungit până în 4 octombrie. Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, susţine că majoritatea societăţilor interesate de contract aveau nevoie de mai mult timp pentru a finaliza negocierile cu băncile. Dificultatea proiectului nu constă în complexitatea lucrării, ci în asigurarea finanţării, crede Tişe, iar prelungirea termenului de depunere a ofertelor îi va avantaja pe constructori tocmai în sensul acesta.

Preşedintele CJ e de părere că licitaţia privind execuţia noii piste de aterizare-decolare nu va fi lipsită de oferte. “Noi am dorit să venim în întâmpinarea societăţilor interesate de proiect şi să le oferim mai mult timp pentru a reuşi să-şi finalizeze negocierile cu băncile sau cu partenerii care le vor furniza finanţarea. Pentru că, trebuie spus, nu lucrările în sine constituie o problemă. Orice constructor cu experienţă ştie să lucreze la o pistă, nu e aşa un lucru complicat. Asigurarea finanţării pentru acest proiect este cea mai grea etapă. Suntem şi într-o perioadă de criză, băncile sunt mai reticente în a oferi bani, iar fără bani participarea la această licitaţie este imposibilă”, a apreciat Alin Tişe.

Conform studiului de fezabilitate, costurile pentru noua pistă au fost estimate la 120 de milioane de euro. “Asta nu înseamnă că firmele nu şi-au făcut calculele lor şi că aceste costuri nu vor ajunge să scadă poate chiar şi la jumătate sau numai la un sfert. Tot ce este posibil. Indiferent care va fi suma propusă la licitaţie, firmele tot au nevoie să convingă bănci sau alţi parteneri investitori să ofere aceşti bani. Noi, CJ, ne angajăm să returnăm toate costurile, însă am cerut o perioadă de graţie de doi ani, pentru că mai avem şi alte datorii, stadion, terminalele de pasageri, nu putem plăti tot deodată. Deci firmele trebuie să-şi facă socotelile în aşa fel încât să ştie că pentru pistă nu vor putea miza pe bani de la CJ decât după doi ani de la semnarea contractului”, a explicat Tişe “reţeta” financiară a proiectului.

Constructorii nu se grăbesc să-şi dezvăluie intenţiile în legătură cu participarea la cea mai bănoasă licitaţie organizată anul acesta la Cluj. “Încă analizăm cum vom proceda. În ce ne priveşte, nu am luat o decizie finală. Nu pot să spun nici că ne avantajează că s-a extins termenul pentru depunerea ofertelor, dar nici că ne dezavantajează. Termenul nu constituia o problemă pentru noi, deciziile se pot lua oricând”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ directorul societăţii ACI, Dorin Aşchilean.

Anterior, şi şeful Transilvania Construcţii, Mircea Timofte, îşi exprima intenţia de a participa la această licitaţie. El susţinea că este interesat să intre într-un consorţiu şi că se află în negociere cu o serie de parteneri. În prezent, însă, Timofte are un alt punct de vedere. “Am avut discuţii cu firme puternice şi am ajuns la concluzia că nu merită să intrăm. Nu ne convin termenii impuşi în caietul de sarcini: gradul de îndatorare a CJ, pe care noi trebuie să-l suportăm, şi o lipsă de garanţie din partea lor sunt principalele motive care ne-au determinat să ne retragem”, a comentat Mircea Timofte.

Sunt, însă, alte peste 50 de societăţi de talie locală, naţională şi internaţională care au solicitat caietul de sarcini al licitaţiei. “Din informaţiile pe care le am, majoritatea reprezentanţilor acestor firme au cerut ca termenul de depunere a ofertelor să se prelungească în ideea de a-şi finaliza parteneriatele şi ofertele. Am toată convingerea că pe 5 octombrie, când se va deschide procedura de atribuire, vom avea din ce să alegem”, a precizat preşedintele CJ, Alin Tişe.

Printre societăţile care au solicitat documentaţia de licitaţie se numără ACI Cluj, Romstrade, Astaldi Spa, Max Bögl, Kier International SRL, Strabag AG Romania, Construcţii Napoca SA, Pa & Co International SRL, Aktor SA, Porr Technobau Und Umwelt AG, Sprl Boştină & Asociaţii, Vipp Ro Lavori, Impresa Pizzarotti & C Spa, Peyber Hispanica Sl, Prima Rom, Eurologistica, Compania Romprest Service SA, Iptana SA, Obrascon Huarte Lain SA, Epstein Architecture & Engineering, Transilvania SA, Spedition Umb SRL, Nemzetközi Vegyépszer, UTI Instal Construct SA, Alpine Bau Gmbh, Air Support, Electrica Serv, Vel Service, Omega-Tehnoton, Consinit, FCC Construccion SA, Astaldi Spa, Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti SA, Milenium Construct, UTI Facility Management SA, Terra Mitica, F. Kirchhoff Road Gmbh & Co Kg., Art Construct, Ellipse Project, Grup 4 Instalaţii SA, Concept Consulting Company sau Esparom SA.

Clujenii vor o felie din licitaţia de 120 de milioane de euro

Condiţiile licitaţiei pentru construcţia noii piste a aeroportului sunt dure şi pot fi îndeplinite mai uşor prin asocierea în consorţii, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Cluj Arena. Este strategia prin care firmele clujene din domeniul construcţiilor speră să “prindă” lucrări în cadrul acestui proiect. Termenul de 12 ani pentru rambursarea creditului furnizor, cifra de afaceri de minimum 50 de milioane de euro, experienţa unor lucrări similare a căror valoare să fie mai mare de 20 de milioane de euro sunt doar câteva dintre condiţiile de participare la licitaţia pentru execuţia noii piste a aeroportului.

Majoritatea constructorilor care au solicitat documentaţia de licitaţie şi-au făcut deja calculele privind finanţarea şi au ajuns în etapa de negociere pentru formarea unor consorţii. Clujenii preferă să intre în consorţii cu firme puternice din străinătate, care să le asigure finanţarea. În acelaşi timp, companiile internaţionale au înţeles că au nevoie de know-how-ul firmelor locale şi forţă de muncă ieftină, românească, pentru a câştiga o astfel de licitaţie.