Procesul “fratricid” pentru Pădurea Hoia, suspendat

Acţiunea în justiţie intentată Primăriei Cluj-Napoca de Consiliul Judeţean Cluj în vederea recuperării a 17 hectare de pădure a fost suspendată.

Instanţa a primit o nouă sarcină în disputa dintre Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean (CJ) Cluj legată de Pădurea Hoia. Iniţial, CJ a acuzat municipalitatea că s-a intabulat ilegal pe cele 17 hectare de pădure ce ar aparţine judeţului şi a deschis o acţiune în instanţă. Primăria apreciază acum că hotărârea prin care CJ şi-a însuşit acel teren ar fi nelegală şi a cerut tribunalului să verifice actele de proprietate. Instanţa a decis să suspende acţiunea deschisă de CJ, pentru a clarifica parcursul avut de această proprietate.

Procesul intentat primăriei de administraţia judeţeană în vederea recuperării celor 17 hectare din Pădurea Hoia a fost suspendat la începutul acestei săptămâni. Municipalitatea a invocat, la rândul ei, excepţia de nelegalitate a hotărârii prin care CJ şi-a însuşit această pădure, dat fiind faptul că terenul, în momentul în care a fost solicitat de la Direcţia Silvică, figura ca liber de sarcini. “S-a decis că procesul intentat de CJ se suspendă până în momentul în care tribunalul va clarifica modul în care această instituţie şi-a inclus în domeniu Pădurea Hoia. Mai exact, municipalitatea a invocat excepţia de nelegalitate a hotărârii CJ, prin care cele 17 hectare de pădure au fost trecute în domeniul public al administraţiei judeţene”, a anunţat şeful Biroului mass-media al primăriei, Iulia Perşa.

De cealaltă parte, preşedintele CJ, Alin Tişe, afirmă că municipalitatea nu face decât să treneze o problemă care, în mod normal, trebuia soluţionată pe cale amiabilă, având în vedere că primăria ar fi comis o gravă eroare intabulându-se peste un teren al cărei proprietar este administraţia judeţeană. “Ei încearcă să mute problema spre titlul nostru de proprietate, cu care nu este nimic în neregulă. Însă, din păcate, instanţa trebuie să analizeze aspectele semnalate de primărie, ca atare procesul nostru a fost suspendat”, a declarat Tişe. Acesta a aminit că cele 17 hectare din Pădurea Hoia au fost introduse în domeniul public al CJ după reorganizarea muzeelor, în 2003, fiind parte din proprietatea Muzeului Etnografic. “În privinţa titlului nostru de proprietate nu sunt nelămuriri, asta se poate verifica. Primăria însă s-a înscris peste noi, iar asta chiar este o problemă gravă. Nu voi putea accepta să renunţăm la acest teren, iar problema se va soluţiona, chiar dacă mai trâziu. Primăria nu poate să vină să «fabrice» un parc peste un alt parc natural. Ţinem la acest aspect. Parcul existent rămâne aşa cum este. Nu putem accepta să fie distrus”, a spus Tişe.

Municipalitatea avea în plan să solicite fonduri de la Ministerul Mediului (şase milioane de lei) pentru a amenaja trei parcuri în această pădure: Codri, Poieni şi Coline. Principala condiţie pentru a încasa banii era aceea ca primăria să asigure un teren pe care să fie proprietar. Edilul Sorin Apostu susţinea, la finele anului trecut, că nu are nici o legătură cu această intabulare. “Primăria Cluj-Napoca a solicitat în anul 2009 o reconstituire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor pe care le-a deţinut în trecut. Prefectura Cluj şi Direcţia Silvică au decis că terenurile care se restituie municipalităţii sunt în pădurea Hoia, în Făget şi în zona Lomb. Acestea erau terenuri care figurau libere. Noi nu am ştiut că administraţia judeţeană ar putea fi proprietar tabular pe terenul din pădurea Hoia”, susţinea Apostu. Şi şeful Direcţiei Silvice, Ioan Morar, informa, pentru ZIUA de CLUJ, că în actele insituţiei acest teren figura liber de sarcini, motiv pentru care a dat curs solicitării municipalităţii.