Redesenarea hărţii Clujului, pe masa primarilor

Reorganizarea administrativă a judeţului va fi rediscutată în cadrul unor întâlniri cu primarii clujeni, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe. Având în vedere că autoritărţile centrale lucrează la un proiect de reorganizare administrativă a teritoriului României, Tişe e de părere că acest proces trebuie să înceapă, şi să fie acceptat, de la nivelul comunităţilor locale. În acest sens, Tişe a lansat deja o variantă de organizare a unităţilor administrativ-teritoriale, ce prevede 13 aglomerări rurale (cu 46 de comune înglobate) şi şase aglomerări urbane (cu şase oraşe plus 29 de comune).

Preşedintele administraţiei judeţene, Alin Tişe, consideră că actul administrativ poate fi eficientizat numai în cazul unei reorganizări administrativ-teritoriale. "Dacă privim la organizările administrative din ţările Uniunii Europene, dar şi la realităţile evidenţiate de integrare - diferenţa dintre angajamentele asumate de România şi modul în care colectivităţile locale mici au fost administrate, constatăm că actuala formă de organizare administrativă de pe teritoriul ţării noastre nu va putea rezista. Ea nu va mai fi eficientă, nu va mai produce efecte în interesul comunităţii", a comentat Tişe.

În acest sens, liderul CJ a propus o nouă delimitare a unităţilor administrativ-terioriale de la nivelul Clujlui. Astfel, în opinia sa, din cele 81 de localităţi, comune şi oraşe din judeţul Cluj, s-ar putea ajunge la 13 aglomerări rurale (AR) - cu 44 de comune înglobate şi la şase aglomerări urbane (AU) - cu şase oraşe şi 29 de comune. Concret, AU ar urma să fie împărţite astfel: 1 - Cluj-Napoca, Apahida, Baciu, Chinteni, Feleacu şi Floreşti (349.080 locuitori), 2 - Turda, Aiton, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Ploscoş, Sănduleşti, Tureni (71.794 locuitori), 3 - Gherla, Fizeşu Gherlii, Iclod, Mintiu Gherlii (34.957 de locuitori), 4 - Dej, Cuzdrioara, Jichişu de Jos, Mica, Vad (48.792), 5 - Câmpia Turzii, Călăraşi, Ceanu Mare, Luna, Tritenii de Jos, Viişoara (49.136 locuitori), 6 - Huedin, Ciucea, Izvoru Crişului, Negreni, Poieni, Sâncraiu, Săcuieu (24.896 de locuitori).

În ce priveşte aglomerările rurale, acestea au fost împărţite astfel: AR 1- Aghireşu, Căpuşu Mare, Gârbău (13.518 locuitori), AR 2 - Beliş, Călăţele, Mănăstireni, Mărgău, Râşca (9.560 locuitori), AR 3 - Gilău, Măguri- Răcătău, Mărişel (11.934 locuitori), AR 4 - Băişoara, Iara, Valea Ierii (8.105 locuitori), AR 5 - Ciurila, Petreştii de Jos, Săvădisla (7.913 locuitori), AR 6 - Aşchileu, Borşa, Dăbâca, Sânpaul, Vultureni (9.683 locuitori), AR 7 - Bonţida, Jucu, Sic (11.618 locuitori), AR 8 - Aluniş, Bobâlna, Corneşti, Panticeu, Recea Cristur (8.825 locuitori), AR 9 - Sânmărtin, Ţaga, Unguraş (6.976 locuitori), AR 10 - Buza, Cătina, Geaca, Pălatca (6.750 locuri), AR 11 - Cămăraşu, Frata, Mociu (10.698 locuitori), AR 12 - Căianu, Cojocna, Suatu (8.923 locuitori) şi AR 13 - Căşeiu, Câţcău, Chiuieşti (10.105 locuitori).

"Acestă redesenare a hărţii Clujului este o propunere mai veche de-a mea, însă nici pe departe nu pot spune că este o variantă finală. Aştept propuneri din partea primarilor. De altfel, eu le-am trimis o scrisoare. De la o parte dintre primari am primit răspunsuri. Oricum, cred că se impune să avem o întâlnire şi să analizăm fiecare propunere în parte", a afirmat liderul CJ. Preşedintele Asociaţiei Comunelor, filiala Cluj, Ovidiu Colceriu, susţine că, în mare parte, este de acord că este necesară o organizare administrativ-teriorială, însă apreciază că se impun o serie de criterii bine stabilite.

"Nu poţi să împarţi judeţul pe genunchi. Propunerea domnului Tişe trebuie analizată, pentru că este evident că se impune o reorganizare. De aceea, Asociaţia Comunelor îl invită la o discuţie oficială pe această temă. Consider că fără a stabili clar nişte criterii care să ne ajute pe toţi să creştem, să ne dezvoltăm, nu putem vorbi de o astfel de separare. De pildă, localitatea Sânpaul, al cărei primar sunt, nu are nimic în comun cu Dăbâca sau cu Borşa. Nu poţi să stabileşti lucrurile aşa, pe criterii politice sau cine mai ştie pe ce considerente", a comentat Ovidiu Colceriu.