Remus Lăpuşan anunţă "decesul" Tetarom V. „A fost proiect electoral”

„Parcul industrial din comuna Luna a fost un proiect electoral. Am văzut terenul de acolo, cum să faci un parc industrial peste Arieş, în lunca inundabilă a Arieşului? Întrebaţi-l şi pe Viorel Găvrea (directorul Tetarom, n. red.), ar costa enorm să ridici terenul, să-l pregăteşti. Când vom avea suficienţi bani şi cu sprijin de la Uniunea Europeană, ne vom putea gândi şi la un asemenea proiect, până atunci rămâne exact ce a fost de la bun început, un proiect electoral", a afirmat preşedintele PSD Cluj, Remus Lăpuşan.

Cel care a lansat public proiectul, preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean (CJ), aflat pe final de mandat, Alin Tişe, actual senator PDL, contestă calificativul dat proiectului. „Mă surprinde că, după atâţia ani în care a activat în administraţie, domnul Lăpuşan nu ştie cum funcţionează administraţia. Terenul de acolo a fost oferit CJ de primăria localităţii, nu l-a scos Tişe de sub masă. Urmau să se facă studii de specialitate, care să spună dacă se pretează sau nu unui asemenea proiect. Observ că domnul Lăpuşan se pricepe şi la studii geo, şi la groapa ecologică, şi la pistă. N-a fost un proiect electoral, a fost propus de comunitatea de acolo. Dacă nu se mai fură dealuri să se prăbuşească terenul, s-ar putea să fie bun. Eu am iniţiat şi parcul industrial din Feleacu, primăria a pus terenul la dispoziţie şi acum ei se laudă cu Tetarom IV", a reacţionat Tişe.

La lansarea proiectului, directorul Tetarom era entuziasmat şi spunea că investitorii din domeniul mobilei stăteau deja la coadă. Acum îi dă dreptate lui Lăpuşan. "La momentul acela, terenul a fost o ofertă de care ne-am bucurat foarte tare, dar ulterior s-a dovedit a fi o variantă nesustenabilă. Am trimis acolo o întreagă echipă, care a făcut un raport cu 10 puncte, toate nefavorabile. Printre altele nu exista drum de acces, trebuia construit un pod peste Arieş, nu existau infrastructură, apă, gaz, energie electrică, iar, cel mai grav, era în zona inundabilă a luncii Arieşului. Cu alte cuvinte, nu recomand nimănui acel teren. Între timp lucrurile s-au mai schimbat, atunci nu găseam terenuri, pentru Nokia am cerut la Universitatea de Ştiinţe Agricole, acum, că a apărut criza economică, toată lumea vine cu terenuri. Am identificat deja terenuri în Bonţida, Răscruci, Dej, Turda, Câmpia Turzii, Săvădisla, Huedin, la care se ajunge uşor, iar infrastructura costă mult mai puţin", a explicat Găvrea.

Liderul PSD Cluj le promite şomerilor de la Mechel un alt parc industrial, proiect aflat, însă, la rândul său, în stadiu de blocaj. „Chiar dacă PNL şi PDL au pus unele piedici, PSD susţine toate demersurile necesare construirii unui parc industrial, care în prima fază va avea 5 ha, putând fi extins ulterior cu alte 5 ha, la intrarea în Câmpia Turzii, lângă parcul industrial privat. Terenul e viabilizat, există deja investitori interesaţi din domeniul pieselor auto, din Spania şi Portugalia şi, datorită proximităţii autostrăzilor Turda - Sebeş şi Câmpia Turzii - Târgu-Mureş, vor fi foarte mulţi investitori interesaţi de un asemenea parc industrial", a explicat Lăpuşan.

Proiectul ar urma să fie implementat de Primăria Câmpia Turzii, fără implicarea CJ. „E foarte bine să-l administreze municipiul Câmpia Turzii, dacă l-ar prelua CJ şi l-ar include în Tetarom, ar fi foarte complicat şi prea multă birocraţie. Categoric, Tetarom va oferi know-how, pentru că e vorba tot de companii de stat", a spus Lăpuşan. Numai că, deocamdată, proiectul a căzut la votul din consiliul local. „PDL şi PNL au pus unele piedici, e adevărat, dar cred că, până la urmă, va trece", a spus Lăpuşan. Proiectul este contestat şi de parcul industrial privat din vecinătate pe motiv de concurenţă neloială, dar Lăpuşan e convins de succesul noului parc industrial, deşi nici măcar cel privat nu e ocupat în totalitate. „Competiţia e foarte bună pentru economie", a comentat acesta.