Sabotat acasă, Clujul îşi pune speranţa în Uniunea Europeană

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, şi-a exprimat deja susţinerea pentru Timişoara, în demersul obţinerii titlului de Capitală Culturală Europeană, aşa încât Clujului nu-i rămâne decât să spere că Parlamentul European va stabili un regulament echitabil de selecţie, pentru a nu fi discriminat de către Guvernul României, în această competiţie. Şeful Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu, şi europarlamentarul clujean Rareş Niculescu, au explicat că desemnarea capitalelor culturale europene, pentru perioada 2020 - 2033, se va face în baza unui regulament adoptat de Parlamentul European. Or, acest regulemnt, este încă în fază de analiză. Cel mai probabil, a comentat Moroşanu, membrii guvernelor vor fi scoşi din juriu.

Riscul privind politizarea competiţiei pentru titlul de capitală culturală europeană va putea fi anulat doar dacă Uniunea Europeană va lua nişte decizii în sensul acesta. Şeful Asociaţiei Cluj Capitală Culturală Europeană, Florin Moroşanu, a explicat că, anul trecut, pentru jurizarea oraşelor din Cipru, care se bat pentru titlul de capitală europeană din 2017, au existat o serie de intruziuni politice care,însă, au fost anulate imediat, la cererea reprezentanţilor Comisiei Europene. Ţindând cont de reacţia ministrului Culturii, Daniel Barbu, care le-a promis liderilor de la Timişoara că-i va susţine, în mod direct, în demersul obţinerii titlului de capitală culturală europeană, este posibil ca şi municipiul Cluj-Napoca să fie boicotat, la jurizarea din 2015, pentru calificarea în acestă competiţie. Ţinând cont de aceste aspecte, atât Florin Moroşanu cât şi europarlamentarul Rareş Niculescu, au arătat că singura speranţă a Clujului stă în echidistanţa forurilor superioare ale Uniunii Europene.

Moroşanu a explicat că deşi ministrul are o atitudine total nepotrivită, decizia privind regulamentul de selecţie a capitalelor, pentru perioada 2020 - 2033, este încă în dezbatere la nivelul Parlamentului European. „Se prea poate ca reprezentanţii guvernului să nici nu facă parte din juriu şi atunci nici nu are rost să ne mai cramponăm de reacţia ministrului. Oricum, până la urmă, tot răul spre bine. Faptul că ministrul şi-a devoalat preferinţele pentru un anumit oraş, ar putea constitui un avantaj pentru noi. Reprezentanţii europenei vor putea vedea astfel cum se manifestă guvernanţii", a apreciat Moroşanu. Eurparlamentarul Rareş Niculescu a afirmat la rândul său că în această competiţie, autorităţile române vor avea competenţa de a publica apelul pentru depunerea candidaturilor, până în 2015 şi să notifice Comisia cu privire la numărul oraşelor care vor candida şi să convoace juriul european care se va pronunţa într-o primă etapă, selectând în finală proictele a cel mult trei oraşe. El a mai precizat că juriul european va fi compus din 10 membri: "experţi independenţi cu experienţă vastă şi cunoştinţe importante în sectorul cultural, în dezvoltarea culturală a oraşelor sau în organizarea unui eveniment precum capitalele europene ale culturii. Aceşti membri sunt aleşi de către Parlamentul European, Consiliu şi Comisie (câte trei membri) şi Comitetul Regiunilor (un membru)".

Atât deputatul PNL Steluţa Cătăniciu, cât şi deputatul PNL Elena Uioreanu şi deputatul PSD, Aurelia Cristeau, au transmis că vor lua cuvântul în Parlement şi că îi vor cere ministrului Culturii să răspundă dacă este conştient că s-a purtat nedecvat, declarându-şi susţinerea pentru un singur oraş, având în vedere că este reprezentantul Guvernului, iar competiţia capitaleleor europene este una deschisă pentru toate oaraşele din România, care sunt interesate să candidere. În schimb, senatorul PNL Maius Nicoară apreciază că ministrul Barbu are dreptul să susţină pe cine doreşte.

Preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, şi prefectul Gheorghe Vuşcan, au avut de asemenea o atitudine împăciuitoare, apreciind că opoziţia, în speţă primarul Emil Boc, ar fi exagerat cerându-i demisia lui Barbu. „Este adevărat că domnul ministru ar trebui să aibă în vedere toate oraşele care candidează la titlul de capitală culturală, însă nu cred că domnul Boc este în măsură să ceră demisii. Şi lui i s-au mai cerut demisii şi nu a renunţat la mandat. Cred că domnul Barbu va putea să-şi declare susţinerea şi pentru Cluj", a spus prefectul Vuşcan. „Nu trebuie să uităm faptul că procedura de desemnare a oraşului din România care va deţine titlul de Capitală Europeană este un proces de durată, care transcende în timp mai mulţi miniştri, ba chiar şi primari diferiţi ai aceluiaşi municipiu. De aceea, în loc să ne isterizăm şi să protestăm pe la toate uşile, mai bine canalizăm toate energiile oraşului şi ale judeţului spre îndeplinirea criteriilor necesare pentru a fi siguri de nominalizare. În fond, titlul de Capitală europeană este mai mult un concurs de dosare decât o luptă a grupurilor de lobby. La proxima întâlnire cu domnul ministru Barbu, probabil chiar în cursul zilei de mâine, voi discuta cu domnia sa despre declaraţiile făcute, declaraţii care, după părerea mea, au fost un pic exagerate de adversarii politici ai actualului Guvern", a spus şi Uioreanu. Singurii care au luat poziţie, cerând demisia ministrului Culturii au fost reprezentanţii PDL, în frunte cu primarul Emil Boc.