Se caută soluţii pentru adoptarea străzilor private

Consilierii locali solicită modificarea regulamentului privind preluarea străzilor private la primărie.

Jumătate din străzile din Cluj-Napoca sunt artere în afara domeniului public, adică nu beneficiază de programele de întreţinere sau salubrizare, deşi cetăţenii plătesc taxe şi impozite la primărie.

"Trebui găsită o modalitate rapidă de trecere a terenurilor cu destinaţie de drum din patrimoniul privat în cel public. Sunt străzi, cum ar fi  Bibescu, pe care deja s-a construit şi există utilităţi şi reţele dimensionate, chiar dacă artera nu are decât şase metri. În anii '90 nu se impuneau astfel de condiţii - ca arterele să aibă şapte metri carosabil, plus trotuare, iar acum primăria cere astfel de condiţii. Cum mă obligaţi dumneavostră pe mine şi pe ceilalţi vecini care nu am avut această condiţie similară cu cea care vă e impusă dumneavoastră, ca să fiu umăr la umăr cu dumneavostră să-mi asfaltez şi eu strada. Mie nu mi s-a impus această condiţie în anii '90 când am construit, dacă dumneavoastră vi s-a impus, acum ce zicem, ghinion?", a atras atenţia consilierul PNL Ovidiu Florian. Acesta a adăugat că primăria ar trebui să-şi asume preluarea arterelor care au utilităţi dimensionate şi să se ocupe de întreţinerea acestora.

Mai mult, Irimie Popa, consilier PSD, a semnalat că toate probleme vin din hotărârea de Consiliu Local care reglementează condiţiile pentru preluarea străzilor private. "Se spune în ea că acele străzi care au sub 9 m nu pot fi preluate. La nivelul anilor '90, aşa cum spunea colegul Florian, cine a făcut recepţia alineamentului la străzile respective pentru tot ceea ce s-a construit în Cluj? Cine este vinovat că există străzi de 5-6-7 m, care acum spunem nu mai pot fi preluate niciodată în patrimoniul public numai dacă sunt asfaltate? Cred că pe undeva îi trimitem pe clujeni în derizoriu cu aceste hotărâri şi eu cred că hotărârea cu privire la preluarea în domeniul public ar trebui urgent amendată", a subliniat Popa.

În schimb, primarul Emil Boc spune că administraţia locală nu se poate substitui obligaţiilor imobiliarilor faţă de cei cărora le vând apartamente pe o stradă privată şi fără astfalt. Dacă ar prelua toate străzile private, administraţia nu ar avea fonduri pentru a le asfalta. "Trebuie predată strada cum scrie în lege, cu standardele cerute şi cu asfaltul pe ea, după care primăria o întreţine de acolo în colo pentru totdeauna. Dar, repet, noi nu ne putem substitui în obligaţiile proprietarilor care au un raport comercial cu cei care cumpără o casă pentru că, altfel, niciodată nu vor fi resurse financiare să acopere nici ce avem în domeniul public. Calea Turzii ne costă cinci milioane de euro s-o asfaltăm. Eu cred că fiecare trebuie să-şi asume responsabilitatea pe care o are. Suntem, însă, deschişi să discutăm situaţiile particulare pentru găsirea şi rezolvarea problemelor de preluare, în ordinea priorităţilor", a menţionat primarul.

În 2010, când Boc nu mai era primar, administraţia a dat piept cu problema străzilor private şi a adoptat, la presiunea cetăţenilor, hotărârea de Consiliu Local nr. 14 (din 9.03.2010) privind trecerea terenurilor proprietate privată cu destinaţia de drum în proprietarea municipiului. Condiţiile de preluare fixate de primărie sunt: drumul propus să respecte condiţiile impuse prin documentaţiile de urbanism aprobate, prezentarea cărţii funciare în care să fie înscris drumul propus şi documentaţia cadastrală aferentă, întocmirea procesului-verbal de trasare a drumului propus, întocmirea actului de donaţie în formă autentică de către proprietari. De la adoptarea hotărârii administraţia locală nu a reuşit să preia nici măcar o singură stradă privată în domeniul public.

ZIUA de CLUJ a prezentat în edițiile din 22 decembrie 2009 şi din 5 ianuarie 2010 cazul lui Radu Brătfălean, care încearca fără sorţi de izbândă să introducă o linie electrică de alimentare a propriei case situate pe str. Salviei, din zona Câmpului. Brătfălean acuza că primăria nu a preluat str. Salviei, deşi aceasta fusese inclusă în intravilan încă din 2004, când s-a emis un Plan Urbanistic de Detaliu pentru un proprietar din zonă. Acesta nu era lăsat de municipalitate să îşi tragă curent electric la casă, prin propriul efort financiar, pe motiv că nu deţine acordul tuturor beneficiarilor străzii.

În acelaşi timp, strada fiind privată, utilităţile nu puteau fi introduse din bugetul local. Administraţia a constatat la începutul lui 2010 că în Cluj-Napoca sunt 270 de străzi private pe care locuiesc plătitori de taxe şi de impozite şi că trebuie să facă ceva în acest sens. În prezent, nomenclatorul stradal din 2013 şi inventarul domeniului public al primăriei atestă 830 de artere în domeniul public şi 312 străzi private.