SONDAJ - Care este cea mai mare problemă a clujenilor

Traficul rutier este, de departe, cea mai acută problemă a municipiului Cluj-Napoca. Cel puţin asta relevă datele unui sondaj de opinie realizat de Casa de Cercetări Sociologice Transilvania (CCST) la comanda ZIUA de CLUJ.

Traficul /aglomeraţia oraşului (34,52%), lipsa parcărilor (24,85%) şi starea drumurilor (11,84%) sunt primele trei probleme ale municipiului Cluj-Napoca, identificate de respondenţii cercetării sociologice realizate de CCST.

La mare distanţă vin alte probleme reclamate de clujeni, cum ar fi administraţia ineficientă / birocraţia şi transportul în comun, cu câte 3,64%, locurile de muncă (2,55%), gălăgia (2,48%), aspectul clădirilor din centru (1,93%) şi spaţiile verzi (1,78%). 12,77% au identificat alte probleme.

Nu altfel stau lucrurile în privinţa formei pe care ar trebui s-o îmbrace lista de priorităţi a primarului.

Întrebaţi care cred că ar trebui să fie principala prioritate a noului mandat al lui Emil Boc, 15,8% au menţionat fluidizarea traficului, 12,7%, modernizarea infrastructurii rutiere, respectiv 11,4%, locurile de parcare. Alte sarcini trasate de clujeni primarului au fost transportul în comun (7,1%), zoner verzi / spaţii de joacă pentru copii (5,67%), curăţenia (5,12%), modernizarea spitalelor (4,22%), modernizarea centrului (3,39%) şi spijinirea mediului de afaceri / crearea de locuri de muncă (2,79%). 22,7% au numit alte priorităţi, în vreme ce 9,11% n-au ştiut să răspundă la această întrebare.

Clujenii au şi soluţii pentru fluidizarea traficului prin municipiu, iar acestea nu sunt deloc surprinzătoare. Cei mai mulţi apreciază că cea mai de impact măsură ar fi eliminarea completă din oraş a traficului de tranzit. Astfel, 48,55% apreciază că principala soluţie de fluidizare a traficului prin municipiu ar reprezenta-o centurile ocolitoare, mai precis completarea şi închiderea inelului acestor centuri. Un procent important, 27,02%, susţin încurajarea circulaţiei cu mijloacele de transport în comun. 11,42% mizează pe pasaje supraterane şi doar 8,24% sunt adepţii tunelurilor subterane, soluţie lansată pe piaţă chiar de Emil Boc. 4,77% au identificat alte soluţii.

Studiul CCST a evaluat şi modul de raportare al clujenilor la evenimente de natură politică. Astfel, 61,98% au o părere bună sau foarte bună despre alianţa PNL-UDMR la conducerea administraţiei municipiului, restul de 38,02% având o părere nu prea bună sau chiar deloc bună referitor la această alianţă politică locală.

Unul dintre cele mai sensibile subiecte de dezbatere publică, activat îndeobşte în preajma alegerilor şi folosit aproape exclusiv ca armă de campanie electorală este cel al montării de plăcuţe bilingve la intrările în municipiu. Ei bine, potrivit studiului CCST, în Cluj-Napoca, plăcuţele bilingve au mai mulţi partizani decât adversari. Astfel 40,22% au o părere bună sau foarte bună despre amplasarea unor asemenea plăcuţe, în vreme ce doar 24,68% ar aprecia o asemenea măsură drept nu prea bună sau deloc bună. De menţionat este procentul ridicat (35,09%) al celor pe care acest subiect îi lasă reci, neemiţând vreo părere pe marginea lui.

De remarcat este faptul că între cei favorabili montării de plăcuţe bilingve majoritare sunt femeile (51,85%) şi persoanele cu studii universitare sau post-universitare (58,23%),

în vreme ce între adversarii plăcuţelor sunt mai mulţi bărbaţi (57,49%), predominând cei cu maxim studii post-liceale (62,04%). Mediile de vârstă ale celor două tabere sunt relativ apropiate: 45,3 ani în cazul susţinătorilor plăcuţelor bilingve, respectiv 42,1 ani în cazul adversarilor acestora.

Caracterul Clujului de fief PNL (ex-PDL), dar şi mult discutatul blat putere-opoziţie din ultimii ani este relevat şi de răspunsul dat de clujeni la solicitarea de a identifica principala voce a opoziţiei din Cluj-Napoca. Nu mai puţin de 81,3% n-au fost în stare să dea niciun răspuns la această întrebare, în vreme ce 5,32% au afirmat că nu există opoziţie pe malul Someşului Mic.

S-au pronunţat, totuşi, nişte nume. Astfel, fostul candidat la funcţia de primar, jurnalistul Liviu Alexa, a fost nominalizat de 8,19% dintre respondenţi. 2,59% l-au menţionat pe deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu, mai degrabă pentru fostul său mandat de consilier local, în care s-a remarcat drept singura voce de la masa din Sala de Sticlă a primăriei care a făcut, la acea vreme, cu adevărat, opoziţie celor trei primari (aleşi sau interimari) Emil Boc, Sorin Apostu şi Radu Moisin. În fine, 1,49% l-au menţionat pe Remus Lăpuşan, probabil mai degrabă pentru funcţia sa de preşedinte al PSD Cluj, decât pentru opoziţia pe care mai mult n-a făcut-o în consiliul judeţean. 1,11% au menţionat alte nume.

Lucrurile n-au stat mai bine nici când clujenilor li s-a cerut să pronunţe numele a minim trei consilieri locali. Doar 4,72% au reuşit o asemenea „performanţă", dar şi printre aceştia au existat destui care „au tras pe lângă poartă".

Aşa se face că numele cel mai des menţionat este cel al preşedintelui consiliului judeţean, Alin Tişe, menţionat drept consilier local de 35,9% dintre cei care s-au încumetat să pronunţe nume. Al doilea cel mai nominalizat este fostul consilier liberal Ioan Bâldea (15,38%), care s-a făcut cunoscut mai cu seamă în perioada de dinaintea marii fuziuni PNL-PDL, când era unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai lui Emil Boc. Urmează noul viceprimar Dan Tarcea (12,82%), consilierul local PNL Bachar Molhem (10,26%) şi foştii viceprimari Horvath Anna (reconfirmată viceprimar) şi Gheorghe Şurubaru („avansat" city manager), cu câte 7,69% nominalizări. 10,26% au menţionat alte nume.

Studiul CCST a fost realizat la comanda ZIUA de CLUJ în perioada 15-19 iulie 2016, prin metoda C.A.T.I., folosind un mix de numere de telefonie fixă şi mobilă, pe un eşantion probabilist aleator de 1.002 persoane majore, reprezentativ la nivelul municipiului Cluj-Napoca pentru populaţia adultă, neinstituţionalizată, având o marjă de eroare de +/- 3,1%, la un grad de încredere statistic de 95%.