Strada Kogălniceanu intră în circuitul pietonal

Adrian Iancu, fostul arhitect-şef al municipiului Cluj-Napoca, a venit cu un proiect cu titlu gratuit pentru amenajarea străzii M. Kogălniceanu. Abia la propunerea participanţilor la dezbatere, primarul interimar Radu Moisin s-a declarat de acord cu organizarea unui concurs, dar cu un amendament: arhitecţii interesaţi să îşi prezinte ideile tot fără bani.

La dezbaterea organizată ieri la primărie pe tema pietonalizării străzii Kogălniceanu a fost prezentat un proiect privind amenajarea zonei. Iancu a venit cu propunerile cu titlu gratuit, a informat Moisin. Amenajarea a fost gândită în două etape: de la clădirea Colegiului Academic la Biserica Reformată în primă fază, apoi continuarea traseului spre Turnul Croitorilor. "Sperăm o deschidere din partea Bisericii Reformate pentru o conexiune pietonală spre Turnul Croitorilor, pentru ca tot traseul să devină interesant pentru turism", a menţionat arhitectul. El a dat ca exemplu Zilele Culturii Maghiare, care au vitalizat zona şi pentru care au fost amenajate instalaţii speciale (scenă şi standuri), concomitent cu închiderea circulaţiei auto.

Strada va fi eliberată de maşinile parcate, iar clădirile istorice ar putea avea plăcuţe informative, care să îi lămurească pe turişti cu privire la semnificaţia imobilelor. O fântână de mici dimensiuni ar putea înlocui spaţiul verde din zona statuii Sf. Gheorghe. "Aceasta ar reflecta mai bine imaginea grupului statuar şi imaginea faţadei bisericii", a spus Iancu. Scopul proiectului este crearea unui tur pietonal al centrului istoric. "Probabil că mulţi dintre dvs. v-aţi ataşat de Piaţa Muzeului. Această stradă (Kogălniceanu - n. red.) are potenţial de a deveni şi mai interesantă. Am putea avea un traseu pietonal mai extins, de aici putem ajunge pe străzile care duc spre Zidul Cetăţii", a subliniat Iancu. Majoritatea clădirilor de pe Kogălniceanu sunt monumente istorice. "Sunt absolut remarcabile, pornind de la sediul Universităţii Babeş-Bolyai şi Colegiul Academic. Sunt reprezentative pentru arhitectura românească şi ar merita puse în valoare", a spus arhitectul. El a menţionat că intervenţiile propuse vizează şi tăierea unor arbori, dar a precizat că vor fi amenajate alte spaţii verzi, în compensaţie.

Soluţia a fost atacată de reprezentanţii societăţii civile, opoziţie întâmpinând şi parkingul subteran propus. "Nu vor fi tăiaţi copaci din zonă; prezentarea domnului Iancu reprezintă nişte propuneri. În zona aceea este însă obligatorie găsirea unui amplasament pentru un parking, subteran sau suprateran. Avem doar două posibilităţi: str. Kogălniceanu sau str. Avram Iancu", a explicat Moisin. Acesta a anunţat că va fi organizată o dezbatere publică în privinţa parkingului, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor de învăţământ din zona străzii. Preşedintele filialei Transilvania a Ordinului Arhitecţilor din România, Szabolcs Guttmann, a subliniat că şansa centrului turistic este condiţionată de deschiderea curţilor interioare. "Avem nevoie de funcţiuni atractive, comerciale, servicii. Ar fi de dorit accesul pietonilor în curţile interioare ale clădirilor, e nevoie de activitate în fiecare zi, nu doar ocazional, la evenimente", a spus Guttmann. Reprezentanţii Bisericii Reformate sunt de acord cu deschiderea curţii, vor să colaboreze cu primăria şi au un proiect de amenajare încă din 2004.

Specialiştii au adus în discuţie procedura prin care se va ajunge la elaborarea noilor soluţii pentru centrul istoric. Proiectul ar trebui ales în urma unui concurs, a subliniat arhitectul Horaţiu Răcăşan, invocând exemplele din alte oraşe ale ţării. Ligia Subţirică, arhitect-şef al municipiului, s-a declarat descurajată de experienţa concursului pentru Centrul Cultural Transilvania. În acest caz, din cauza contestaţiilor, punerea în aplicare a proiectului a întârziat. "Am putea face un concurs de proiecte cu titlu gratuit. Toţi cei interesaţi sunt liberi să vină cu propuneri, dar pro bono", a spus Moisin. "Vorbesc acum în calitate de arhitect care trăieşte din proiectare, inclusiv din proiecte publice. Aş dori să descurajez primirea de proiecte publice pe gratis. Achiziţia de proiecte trebuie făcută prin metodele legale, transparent şi deschis, chiar dacă până acum rezultatele nu au fost neapărat cele dorite", a spus arhitectul Eugen Pănescu. Viceprimarul Laszlo Attila s-a arătat de acord cu organizarea de concursuri.