Strada Kogălniceanu scoasă la concurs pentru pietonalizare, dar fără parking

Riverani de pe Kogălniceanu, simpli cetăţeni sau instituţii, s-au pronunţat pro desfiinţării parcărilor din zonă şi transformarea acesteia într-un spaţiu pietonal. Cu o singură condiţie: să nu se amenajeze în acest spaţiu un parking subteran.

Primăria a iniţiat, marţi, o dezbatere pe tema transformării străzii Kogălniceanu într-o zonă pietonală. Cel mai important actor din zonă - Universitatea Babeş-Bolyai - a lipsit de la discuţii. În schimb au participat oficiali de la liceele din vecinătate, de la Biblioteca Academiei sau Arhivele Statului. Scopul consultării a fost acela de a „bate în cuie" tema pentru concursul de soluţii pe care administraţia doreşte să-l lanseze în vederea reamenajării respectivei zone ca un spaţiu pietonal. Mai precis dacă se va cere şi un parking subteran în urma respectivei competiţii. În administraţia Apostu a fost lansat un proiect de reamenajare a zonei, marca fostului arhitect-şef al municipiului Adrian Iancu, cu un parking subteran în formă de „L", contestat de organizaţiile profesionale ale arhitecţilor dar şi de societatea civilă sau de instituţiile care activează în zonă. După o serie de luări de cuvânt la masa ovală din Sala de Sticlă a Primăriei, primarul Emil Boc a admis să renunţe la parkingul subteran propus în zonă. „Nu există o opoziţie cu privire la conceptul de pietonalizare. Se va avea în vedere punerea în valoare a spaţiului fără ca acesta să se transforme în bazar sau adunătură de tarabe. Am înţeles că nu se doreşte un parking subteran pe stradă ci unul în zonă limitrofă, iar administraţia va acţiona ca atare", a subliniat Boc. Acesta a declarat că administraţia a iniţiat o serie de negocieri (coordonate de o echipă condusă de vicepriamrul Ana Horvath) cu proprietarii privaţi ai terenurilor din zona Cimitirului Central pentru amenajarea unui parking.

Edilul de Cluj a declarat că specialiştii Primăriei şi cei de la Ordinul Arhitecţilor vor pregăti tema concursului pentru pietonalizarea zonei Kogălniceanu, fără parcare subterană. Concursul va fi lansat la începutul lunii martie, în data de 5, când se va lansa şi competiţia pentru amenajarea zonei pieţei Mihai Viteazul.

Câştigul unei dezbateri. Ce au cerut riveranii. „Frustrarea" viceprimarului Horvath

• l „Tema pentru concurs nu aparţine doar organizatorilor ci tuturor locuitorilor. Imprtant este că la Cluj-Napoca se poate discuta orice. Totuşi este bine să nu se facă prea mult deodată", a subliniat preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş.
• l „Important este că avem cu cine discuta", a afirmat edilul Emil Boc.
• l „Este bine că au loc aceste dezbateri şi că participă la ele şi consilieri locali. Astfel, transcrierea discuţiilor poate fi pusă la dispoziţia tuturor consilierilor locali şi a celor care nu participă, ca să nu avem surprize ca în cazul regulamentului pentru cimitire (respins de Consiliul Local pentru că ar conţine abateri de la politica adoptată de Primărie în ultimii ani legat de concesiunea locurilor de veci - n.red)", a spus viceprimarul Ana Horvath.
• l „Traficul ocazional este permis în cazul unei zone pietonale", a afirmat Ţigănaş.
• l „Oraşul e lungit ca un şarpe pe est vest, de aceea nu se pot face ringuri ca în Viena şi avem probleme cu parcările", a afirmat directorul Bibliotecii Academiei, Ioan Chindriş.
• l „Este binevenită transformarea în zonă pietonala. Ar trebuie extins spaţiul şi pe strada Universitării. Neapărat trebuie adusă statuia Sfintei Fecioare la locul ei. Parcările subterane pe teritoriul vechii cetăţi nu sunt o idee bună. Cînd se vor construi se vor găsi vestigii, chiar sicrie şi se va întârzia proiectul. Neapărat dacă nu se va mai parca în zonă, riveranii să primească carduri gratuite de acces. O parcare lângă cimitir e ideală. Dacă se reuşeşte ca proprietarii să vândă, trebuie însă să avem grijă ce se construieşte acolo, să nu apară un monstru, un mamut lângă poarta cimitirului", a menţionat Gaal Gyorgy preşedintele Asociaţiei „Kelemen Lajos" pentru ocrotirea monumentelor.
• l „Prin specificul meseriei, avem parc de maşini pentru controale în judeţ, executăm transporturi speciale de arhivă. Putem parca şi în curte dar este nevoie să intrăm cu maşinile", a subliniat Paula Ivan de la Arhivele Naţionale.
• l „Acţiunea este necesară şi discret întrârziată. Întregul centru al Clujului ar trebui să aibă acest statut. Aşa cum s-a făcut şi la Sibiu. Babilonia de acum este de neimaginat. Oamenii îşi aduc copiii la şcoală cale de trei străzi cu maşina. Vom scăpa de înjurături, claxonări, frâne, gălăgie. După pietonalizare, zona va fi tentantă pentru negustorii ambulanţi, aşa cum este strada Matei Corvin sau piaţa centrală. Kogălniceanu nu se pretează. Noi avem un trotuar în faţa instituţie care este extrem de lat. Cerem să se evite instalarea comercianţilor aici. Avem cărţi de 2 milioane de euro şi un patrimoniu de 6 miliarde de euro în seifurile noastre blindate, aşa că ar fi bine să se aibă în vedere aceste aspecte. Nu este opotun să îngropi un parking în piaţeta Universităţii", a afirmat directorul Bibliotecii Academiei, Ioan Chindriş.
• l Szasz Peter din cadrul echipei de organizare a Zilelor Maghiare (care au închis temporar zona Kogălniceanu) a subliat că artera este ideală pentru astfel de manifestări, însă comportă o problemă, legată de reţeaua electrică care în forma actuală încarcă costurile cu racordurile şi ar trebuie gândit un sistem ca în Piaţa Unirii.
• l „În centru ar trebui un garaj de 10.000 de locuri, ceea ce este imposibil de amenajat. Un parcaj tampon trebuie însă amenajat la 500 de metri de zona pietonală, nu în mijlocul ei", a spus menţionat arhitectul Eugeniu Pănescu.
• l „Să rămână copacii în planul de reamenajare, dar să se refaţadizeze şi clădirile de pe stradă", a solicitat Sandor Kristina reprezentant al Consiliul Maghiar din Transilvania.
  l Szekely Arpad, directorul Liceului Teologic Reformat şi locatar pe stradă a cerut soluţii de igienizarea a legăturii între Kogolniceanu şi Avram Iancu, dar şi soluţii de circulaţie în cazul instituţiilor din zonă.
• l „În cazul zonelor istorice, reţele edilitare sunt depăşite. Este nevoie să se ţină cont ca, o dată cu pietonalizarea, să se rezolve problemele acestora, plus trebuie îngropate în subteran toate cablurile. Sunt cunoscute gangurile cu lemn din această zonă, să avem în vedere că ele ţin de atmosfera oraşului şi participă la calitatea spaţiului", a atras atenţia arhitectul Horaţiu Răcăşan.
• l Participanţi la dezbaterea de ieri au mai indicat Primăriei să solicite instituţiilor care au sedii pe Kogălniceanu o situaţie privind numărul de maşini şi parcări pe care le au în zonă. Cuantificând locuri de parcare necesare, se poate gândi o parcare care să răspundă nevoilor zonei.
• l „Salut intervenţiile în favoarea liniştirii traficului. Foarte interesantă mi s-a părut ideea legată de starea faţadelor. Ar trebui să se facă o iniţiativă printr-o hotărâre de Consiliu Local prin care faţadele să fie acceptate ca un bun comun, dacă locuitorii Clujului doresc să trecem bariera proprietăţilor şi astfel vom putea să reparăm porţile, să restaurăm faţadele din centrul oraşului", a sugerat Szabolcs Guttmann, preşedinte Filialei Transilvania al Ordinului Arhitecţilor.