"Terapie intensivă" pentru Spitalul Regional. Boc: E o „rană deschisă” a Clujului

PNL Cluj a demarat, vineri, campania de strângere de semnături pentru susținerea realizării Spitalului Regional de Urgență Cluj din fonduri europene.

Partidul Naţional Liberal Cluj a demarat o campanie de strângere de semnături la nivelul întregului judeţ.

"Prin această iniţiativă solicităm actualului Guvernsă deblocheze fondurile europene alocate de Comisia Europeană astfel încât, acest proiect de importanţă regională şi naţională să fie concretizat. Clujenii şi ardelenii au dreptul la sănătate şi la un spital ultramodern şi european", se arată în comunicatul PNL Cluj.

Clujenii sunt invitați să semneze pentru ca acest spital să fie construit cu prioritate din fondurile europene, iar, potrivit liberalilor clujeni, semnăturile vor fi depuse la Guvernul României.

Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca, a spus că ”Spitalul Regional de Urgenţă reprezintă o ”rană deschisă” a Clujului, la propriu şi la figurat. Mor oameni cu zile din cauza faptului că acest spital nu se realizează. Am făcut tot ce a fost necesar pentru a avea terenul disponibil pentru spital. Mai trebuie ca Guvernul să folosească banii europeni şi să construiască spitalul. Sunt convins că semnăturile clujenilor vor determina guvernanţii de la Bucureşti să înceapă lucrările la Spitalul Regional de Urgenţă”.

Alin Tişe, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj consideră că „fiecare zi de întârziere înseamnă vieţi pierdute" și îi cheamă pe clujeni să se alăture campaniei: "Fiecare semnătură contează!”

Daniel Buda, europarlamentar şi preşedinte al PNL Cluj, atrage atenția asupra faptului că "fiecare zi de întârziere înseamnă o prelungire a agoniei celor aflaţi în suferinţă”, astfel că "fondurile europene sunt o şansă pentru sănătatea fiecărui cetăţean, iar lipsa atragerii acestora reprezintă un act criminal al Guvernului PSD-ALDE". 

"Clujenii, prin semnătura lor, pot urgenta folosirea acestor fonduri. Fiţi alături de noi!”, spune Buda.

dr. Florin Stamatian, deputat al PNL Cluj, spune că „este foarte greu să accepţi ca cetăţean, ca medic şi ca reprezentant al cetăţenilor judeţului Cluj în Parlamentul României, această nepăsare, tergiversare şi lipsa de transparenţă a Guvernului României în ceea ce priveşte o problemă de bază pentru orice stat şi anume politica de sănătate. Spitalele Regionale de Urgenţă sunt o necesitate care deja prea mult s-au promis şi nu s-a făcut nimic.”

„Am convingerea că şi de această dată clujenii, ardelenii, vor fi alături de administraţia liberală a Clujului în efortul de a concretiza acest mult aşteptat proiect de importanţă regională", a spus Adrian Oros, deputat PNL Cluj. 

Viceprimarul Dan Tarcea spune că „o comunitate nu poate evolua fără sănătate, iar Spitalul Regional este o componentă importană în evoluţia comunităţii noastre".

Consiliul Judeţean a solicitat preluarea proiectului Spitalului Regional de Urgenţă

În condiţiile în care România ar putea pierde finanţarea europeană pentru realizarea celor trei spitale regionale, dat fiind faptul că Ministerul Sănătăţii şi guvernul PSD nu arată niciun interes în demararea lor, consiliile judeţene din Cluj, Iaşi și Craiova ar putea trece la cârma proiectelor. 

Săptămâna trecută, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a transmis CE – Direcția Generală de Politică Regională și Urbană precum și Autorității de Management pentru POR din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice o adresă oficială prin care solicită preluarea de către forul județean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgență de la Cluj.

"Nu numai că am discutat, dar în calitate de preşedinte al CJ Cluj am şi semnat o adresă către MS şi către Corina Creţu prin care, văzând incompetenţa crasă a guvernului şi văzând că a abandonat din nou proiectele spitalelor regionale, am cerut ceea ce aţi citit dumneavoastră din acel comunicat de presă.

Adică noi solicităm ca la nivelul judeţului, CJ Cluj să devină titularul finanţării pe POR, ceea ce presupune o modificare a ghidului acceptat de CE, tocmai pentru ca noi, în calitate de proprietari ai terenului pe care îl avem acolo, să putem accesa în mod direct aceşti bani, fără să mai ţinem de guvern", a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, la Realitatea FM Cluj. 

Proiectul Spitalului Regional, vechi din 2004

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea Nord-Vest. CJ a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, la est de Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea guvernului. După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ, noul preşedinte al instituţiei, Alin Tişe (PDL), a schimbat amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii acestuia. 

Pe de altă parte, ZIUA de CLUJ scria, la finele lunii august 2018, că problema drumurilor care ar urma să deservească noul spital regional de urgență nu este clarificată. Detalii, aici.

Guvernul PSD-ALDE tărăgănează construcția Spitalului de Urgență Cluj

În octombrie, comisarul european Corina Creţu atrăgea atenția, într-o postare pe Facebook, că actualul guvern tărăgănează accesarea banilor europeni necesari pentru construcția spitalelor regionale din Cluj, Iași și Craiova.  

"Sunt mâhnită că discuţiile despre un obiectiv atât de important se duc într-o zonă a speculaţiilor şi disputelor", scria Crețu după ce  consilierul premierului Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov, a scris pe aceeaşi reţea de socializare, că e mai avantajos ca unele proiecte să fie făcute în parteneriat-public privat în România, în condiţiile în care Banca Europeană de Investiţii (BEI) elaborează studii în valoare de 120 milioane de euro. 

Bani de la UE

Uniunea Europeană acordă fonduri de 150 de milioane de euro pentru construirea celor trei spitale regionale din România - de la Cluj, Iaşi, Craiova. Pentru ca această finanţare să rămână valabilă este obligatoriu ca recepţia obiectivelor să fie finalizată până în 2023.

Din 2017, Ministerul Sănătăţii beneficiază de asistenţă tehnică de la BEI pentru elaborarea documentaţiei pentru studiile de fezabilitate, depunerea aplicaţiilor de finanţare şi lansarea procedurilor de licitaţie pentru finalizarea investiţiilor aferente celor trei spitale regionale.

Din iunie 2018 a fost aprobată în Ministerul Sănătăţii o structură specifică pentru implementarea şi monitorizarea proiectelor spitalelor regionale.