Foto UBB deschide partea dinspre Someș a celui mai mare parc al Clujului

UBB în calcul propunerea să își deschidă campusul sportiv din primăvara-vara anului 2024.

''De mai bine de un deceniu propun ca UBB să își deschidă campusul sportiv. Am reluat propunerea săptămâna trecută cu un extras de carte funciară în care arăt că proprietară pe partea dinspre râu a parcului e Primăria, lucru de care se știe în cercuri închise de mult, dar nu atașasem o dovadă. La fel am făcut și pentru alte campanii, unde primăria nu avea destule info, le aduceam extrase de carte funciară, la Parcul Est, la canalul Morii, la Terenuri și în alte părți și le arătam că au destul teren public pentru a investi în spațiu public, că nu e totul privat(izat).
 
UBB a răspuns prompt că ia în calcul propunerea, dar trebuie să definitiveze detaliile juridico-administrative cu primăria pentru o posibilă deschidere cu acces general și gratuit în preajma alegerilor rectorului UBB, dar și de primar, din primăvara-vara anului 2024. Din start, cred că parcul poate fi deschis de toamna aceasta sau iarna, când afluxul e mai mic, nu trebuie făcut din deschiderea parcului subiect electoral.
 
Motivația detaliată de mai jos pentru deschidere parcului are argumente multiple: așa a fost gândit, cu deschidere la Someș și Canalul Morii, o parte din parc nu aparține UBB, UBB nu administrează terenurile de sport la potențial maxim și, în ciuda declarațiilor, nu lasă toți studenții din Cluj ori personalul universitar să facă sport gratuit pe ele. Mai mult, noua taxă mai mare de la 2 la 5 lei pe alei nu se justifică mai ales pe proprietatea primăriei, chiar dacă e de înțeles taxa pe terenurile de sport (nu am o problemă și dacă sunt mai mari taxele, dacă așa se crede că se va încuraja sportul de masă).
 
Cel mai important argument pe care îl folosesc, e legat de un spațiu public la scara Clujului metropolitan, e să avem cel mai mare spațiu public verde-albastru din țară la Someșul nostru, un spațiu continuu, lat, în afara traficului auto.
 
Un alt argument bun ține de investițiile recente la Someș și care continuă. În afara proiectului în curs de finalizare, mai e unul la nivel metropolitan care e prezentat în trei dezbateri săptămâna aceasta și următoare, altul în licitație pentru județ. Dacă este respectat conceptul propus de culoar verde albastru la Someș și lacurile din amonte, se schimbă efectiv mobilitatea în județul Cluj, dar și modul de petrecere a timpului liber. Va fi un semnal pentru a generaliza în mai multe locuri din Cluj și din țară culoarele pietonale și velo.
 
UBB însă răspunde ambiguu la solicitare, în sensul în care apără atât taxa de 5 lei, dar și posibila gratuitate. Singurul mod prin care taxa, dar și plimbarea sau alergarea sub umbra copacilor la Someș pot co-exista e dacă se mai creează un gard lung de vreun km, ceea ce va fragmenta și mai tare spațiul.
 
Gardul nu cred că este necesar, de aceea cred că trebuie respectate toate propunerile arhitecților de la concursul internațional de proiecte la Someș care arată clar că gardurile într-o gândire urbanistică europeană trebuie abandonate. Atenție, nu doar propunerea câștigătoare a dat gardurile jos, ci toți participanții la concurs!
 
Un alt argument al UBB cu care sunt într-un dezacord constructiv e legat de posibila amplasare al unui monument dedicat eroilor aviației. Nu cred că trebuie amplasat într-un parc sportiv și nu văd legătura cu deschiderea unei părți din parc, dar cred că un astfel de monument, dacă e spațiu, poate funcționa la aeroport. Părerea mea e că nici poarta veche nu trebuie plasată lângă biserică, nici poarta, nici biserica neavând legătură cu mișcarea în aer liber.
 
Mai mult, cred că deschiderea trebuie însoțită de un memorandum prin care atât UBB și Primăria sunt de acord să deschidă doar porți, nu să construiască nimic pe partea dinspre Someș, aleile pe care le propun să fie ca acum, fără asfalt, să fie permeabile, minim invazive, care sunt mai bune atât pentru picioarele sportivilor și iubitorilor de mișcare, dar și pentru natură.
 
Argumentele legate de invazia barbară în parc (romi, săraci, bețivi, muncitori, agresori de femei) le înțeleg până la un punct, sunt sigur însă că pot fi gestionate printr-o bună administrare, așa cum se întâmplă și în alte spații publice. Dar de la un punct încolo trebuie să discutăm și de clasism și rasism în societatea românească, oricât ar supăra elitele liberale sau conservatoare ale Clujului.
 
Munca explicativă și de popularizare a argumentației raționale e importantă la temerile mai mult sau mai puțin justificate care apar, de aceea trebuie spus foarte clar ce facem o parte din societatea civilă, administrație și universitari când propunem deschiderea parcului „Babeș”: vă propunem cel mai mare spațiu public din țară, UBB aducându-și modesta sa contribuție la acest spațiu continuu din Gilău până în Apahida. Iar dacă la nivel de județ va fi continuu vom avea o magistrală verde-albastră menită să provoace schimbări în cascadă la nivel de România legat de modul în care gândim mobilitatea și spațiul public'', scrie activistul civic Adi Dohotaru.