Ultima şansă pentru contestatarii noului Plan Urbanistic General

Forma finală a noului Plan Urbanistic General (PUG) şi raportul de mediu pot fi îmbunătăţite până la începutul lunii februarie. Pe 2 februarie este programată ultima dezbatere publică, înainte ca PUG Cluj să primească acordul de mediu şi să fie supus spre avizare Consiliului Local. Şeful de proiect, arhitectul Adrian Borda, este convins că până în februarie vor fi obţinute şi restul de avize de la instituţiile statului, în special cel de la Ministerul Transporturilor.

Varianta finală a noului PUG Cluj, dar şi raportul de mediu comandat de echipa care lucrează la documentaţia de la Institutul de Proiectări şi Cercetări Minerale (MINESA) în cadrul procedurii de realizare a evaluării de mediu au fost postate pe site-ul oficial al primăriei. Până în 2 februarie publicul poate transmite comentarii şi propuneri de îmbunătăţire a documentului care va reglementa modul de construire în oraş în următorii ani fie Primăriei Cluj-Napoca, fie Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului. "În 2 februarie este programată o dezbatere publică, un fel de concluzie înainte de obţinerea acordului de mediu. Vor fi trecute în revistă obiecţiile publicului, răspunsurile la aceste obiecţii şi se vor clarifica alte probleme semnalate. Noul PUG s-a bucurat de o perioadă destul de lungă de dezbatere publică, circa un an de zile. De la consilierii locali nu am primit nici un fel de propuneri de îmbunătăţire a documentaţiei. Am avut deja o întâlnire, în cadrul căreia au prezentat varianta PUG. Sper ca aceştia, dacă au propuneri, să le spună din timp, nu la spartul târgului, când forma finală a documentaţiei urmează să fie supusă spre avizare Consiliului Local", a menţionat şeful de proiect al PUG, Adrian Borda.

Potrivit raportului de mediu întocmit de MINESA, noul PUG propune extinderea spaţiilor verzi cu caracter natural intravilan de la 1.423 la 3.483 de hectare şi garantează o triplare a procentului de spaţiu verde pe cap de locuitor, odată cu intrarea în vigoare. De asemenea, raportul aduce argumente în favoarea realizării inelului de ocolire prin sudul municipiului, chiar dacă acesta implică defrişări în Pădurea Făget. Un alt plus remarcat vizează propunerile de dezvoltare a unor reţele de canalizare pentru apele pluviale în zonele vizate pentru urbanizare ale oraşului. "Prin PUG am reglementat spaţiile verzi raţional. În cazul procentului de spaţiu verde public pe cap de locuitor, prin propunerile noastre suntem la 28 mp/locuitor dacă am calcula populaţia oraşului la 400.000 de locuitori şi la 35% dacă luăm cifra de 300.000 de locuitori de la actualul recensământ. Nu am luat în calcul pădurile, nici suprafeţele incluse în cazul procesului de urbanizare sau locurile de joacă din cartiere. Nu am făcut nici un fel de hocus-pocus, am făcut un calcul cinstit şi onest, nu avem nici un interes să minţim, aşa cum ne-au acuzat unii sau alţii", a subliniat Borda.

Arhitectul a menţionat că în cazul capitolului de mediu din PUG au existat trei mari obiecţii din partea publicului: respingerea realizării inelului ocolitor prin sudul oraşului, schimbarea încadrării unor terenuri spaţii verzi, dar şi neîncrederea privind modul de calcul al procentului de spaţiu verde pe cap de locuitor. "În cazul inelului ocolitor s-a constatat că este varianta optimă pentru devierea traficului din oraş. Chiar dacă va fi afectată o porţiune de pădure, am propus ca alternativă amenajarea a două noi parcuri în oraş. Unul în zona Hoia, iar un altul, de 20 de hectare, în zona Mănăştur Sud, pe terenuri ale primăriei sau private, care întotdeauna au fost neconstruibile, desigur cu posibilitatea de despăgubire a proprietarilor, prin achiziţia de terenuri de către autoritatea publică. În cazul obiecţiilor formulate de proprietarii privaţi, care se consideră discriminaţi că nu pot construi pe terenuri deoarece acestea au încadrare ca spaţiu verde, am dat curs tuturor solicitărilor. Nu am acceptat astfel de solicitări în cazul cartierului Mănăştur, cea mai aglomerată zonă a oraşului", a mai spus Borda.

Înainte de pasul final pentru intrarea în vigoare a PUG, echipa care lucrează la documentaţie aşteaptă avizul de la mai multe instituţii, printre care Ministerul Transporturilor. Agenţia Regională de Mediu sau Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR). "După finalizarea procedurii de mediu, ar urma avizul de la CJ, apoi cel de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. În cazul avizului de la Ministerul Culturii a fost vorba despre nişte meciuri interne de amabilităţi, de aceea acest aviz a fost acordat mai greu. În cazul AACR încă se poată discuţii să vedem dacă se poate acorda derogare (în aşa fel încât să nu mai fie nevoie de aviz de la instituţie în cazul tuturor construcţiilor de pe traseul culoarului de zbor - n. red.). Sperăm ca până în februarie să primim şi acest aviz. După ce vom avea varianta finala, înainte de a fi supusă atenţiei Consiliului Local, trebuie să înregistrăm digital datele de intravilan şi extravilan la Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară", a explicat Adrian Borda.

Cluj-Napoca a fost împărţit în noul PUG în trei perimetre: oraşul actual (unde vor exista defalcări pe locuinţe individuale), zona de urbanizare (în care e inclusă şi zona Borhanci), de 2.143 ha, şi zona de restructurare, de 593 ha (suprapusă fostei zone industriale, plus un parcelar riveran arterelor de circulaţie). Există reglementări clare privind procentul de spaţiu verde pe parcela pe care se construieşte. În zona centrală, porţiunea protejată va creşte la 614 ha, inclusiv Canalul Morii şi râul Someş.

Întârzieri de peste un an în elaborarea PUG

De contractul pentru PUG se ocupă Universitatea Tehnică (UTCN), câştigătoare a licitaţiei organizate de primărie în 2009, cu o ofertă de 2,4 milioane de lei fără taxa pe valoarea adăugată. UTCN s-a asociat cu birourile de arhitectură Planwerk şi Bogart. Subcontractanţi declaraţi sunt Universitatea Babeş-Bolyai, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, DASAT Invest şi ISH România. Contractul a fost semnat în iunie 2009, iar PUG ar fi trebuit să fie gata la finalul lui 2010. Valabilitatea actualului PUG a fost prelungită până la aprobarea noii documentaţii de urbanism, în aşa fel încât să nu existe probleme legate de autorizarea construcţiilor în oraş.