Un cunoscut arhitect, despre "Shanghai-ul de Cluj": „Am fost păcăliţi"

Unul dintre arhitecţii care a elaborat Planul Urbanistic General al Clujului critică dezvoltarea unei zone centrale a oraşului.

Cunoscutul arhitect Eugen Pănescu, unul dintre specialiştii care au elaborat Planul Urbanistic General (PUG) al Clujului, a comentat, miercuri, la emisiunea „1 la 1", de la REALITATEA FM, ce se întâmplă din punct de vedere urbanistic în spatele halei agroalimentare din Piaţa Mihai Viteazul.

Într-o şedinţă a consiliului local s-a decis, acum câţiva ani, ca acolo să răsară centrul financiar-bancar al oraşului, numit de Pănescu "Shanghai de Cluj". Aşa au apărut, pe străzile Constanţa şi Ploieşti, blocuri impozante între vechile case ale cartierului evreiesc, care au adus după sine o aglomeraţie indescriptibilă.

Dezvoltatorii acestor construcţii sunt oameni cunoscuţi la Cluj: un bloc cu 12 niveluri este ridicat de bancherul Iosif Pop (unul dintre fondatorii Băncii Transilvania) şi de grupul Imoinvest, o construcţie de şase etaje este proprietatea lui Vasile Puşcaş, ginerele fostului ministru Ioan Rus, iar un alt mamut de 12 etaje aflat acum în plină construcţie are ca beneficiară familia vicepreşedintelui PNL Alin Tişe, fost şi posibil viitor preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.

Primăria a fost „neaşteptat de tolerantă" cu plantarea acestor clădiri

Pănescu a subliniat că pentru aceste construcţii s-au obţinut indici urbanistici neverosimili, cu derogări foarte mari de la normele de urbanism.

„Zona din spatele Pieţei Mihai Viteazul este una care nu era o problemă înainte, dar care are toate şansele să înceapă să devină. Cartierul financiar-bancar este o temă intens discutată la Cluj, ce-i drept de cei din zona financiar-bancară sau de cei care se prevalau de calitatea de reprezentanţi ai sectorului financiar-bancar. Ei au chemat la raţiune oraşul, spunând că este un centru financiar şi bancar, ceea ce e corect, care nu are o zonă reprezentativă.

În acele discuţii se vehiculau, la propriu, cu tristeţe îmi amintesc, imagini cu Asia de Sud-Est, cu „tigrii asiatici" ai economiei, Hong-Kong, Shanghai, Singapore şi alte oraşe, centre financiar-bancare ale lumii, de data asta, comparând avântul cu care acele oraşe şi-au putut construi o siluetă urbană foarte înaltă cu ceea ce Clujul ar trebui să facă.

Trebuie la fel de trist să remarc faptul că aceste idei au găsit simpatizanţi, din diferite domenii, de la reprezentanţi ai administraţiei locale la profesionişti şi cei din sectorul financiar-bancar. Printr-o anumită conjunctură - din punct de vedere profesional, cu totul îndoielnică, şi din punct de vedere administrativ neaşteptat de tolerantă - a fost plantată în zona fostului cartier evreiesc.

Cu remarcabilă perseverenţă şi insistenţă, această imagine a unui „Shanghai de Cluj" a fost vehiculată tot mai intens. S-au putut obţine în consiliul local, prin documentaţia de urbanism, nişte indici de construire neverosimili, nişte derogări de necrezut de mari, care ne pun, iată, în situaţia de a accepta acum, indiferent dacă ne place sau nu, efectele lor", a spus Pănescu.

„Încă nu e prea târziu să se revină la raţiune"

Arhitectul clujean a conchis că, atunci când au fost aprobate aceste construcţii, au fost păcăliţi consilierii locali care au le-au votat. În plus, printre păcăliţi ne numărăm şi noi, cetăţenii Clujului, cărora ni s-a spus că vom avea în locul fostului cartier evreiesc un centru financiar-bancar, însă nicio bancă nu îşi are sediul acolo. Pănescu susţine că încă nu e prea târziu să se revină la raţiune, în ceea ce priveşte acest punct al Clujului.

„Reforma acelei zone e o operaţiune de amploare, care implică nu doar semnarea de autorizaţii de urbanism, ci şi discuţii şi transformări de substanţă, asta cu condiţia trecerii de un moment de acceptare ca acea zonă să se dezvolte într-un alt fel. Încă nu e prea târziu să se revină la raţiune şi ca acea zonă să suporte dezvoltarea pe care o poate suporta şi nu mai mult. E vorba despre un volum construit mai mic, anumite lăţiri de străzi, acolo unde se pot face: strada Constanţa, trebuie să fie insistat pe aceasta, Paris şi Iaşilor.

Oraşul are nevoie de investiţii şi a şi primit; dacă vă uitaţi, construcţiile de clădiri mari de birouri nu s-au făcut în acea zonă, ceea ce dă un semnal despre înţelepciunea investiţiilor în centrele financiar-bancare. Acest centru nu este acolo acum. Şi dacă vă uitaţi, cele mai multe alte investiţii din acest domeniu de ocupare a clădirilor sunt altundeva în oraş.

Nu ne putem transforma în consultanţi imobiliari, dar dacă am întreba unul, ar putea accentul pe locaţie. E o axiomă: „locaţia, locaţia, locaţia". Ei bine, acea locaţie nu este bună. Eu vorbesc de caracterul zonei şi de viitorul oraşului drept centru financiar-bancar din punctul de vedere al formei construite.

Probabil că zona financiar-bancară nu va fi acolo, ceea ce nu face Clujul un oraş financiar-bancar mai slab. Am fost păcăliţi. Am fost păcăliţi în sensul în care s-au permis acolo indici de construire neverosimili de mari, pe o structură care nu suportă aşa ceva, şi cred că consilierii locali de la acea vreme au fost păcăliţi. Era înainte de 2008", a subliniat arhitectul.

Eugen Pănescu este partener fondator al biroului de arhitectură și urbanism româno-german Planwerk, cel care a proiectat zona pietonală din Piaţa Unirii şi Bulevardul Eroilor. Este delegat al Ordinului Arhitecților din România în Consiliul Arhitecților din Europa şi face parte din comisia tehnică de urbanism a Primăriei Cluj-Napoca. Este cadru asociat al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj și a făcut parte din numeroase jurii ale unor concursuri de arhitectură.

DECLARAŢIE
„Sunt clădiri cu o densitate şi un volum construit foarte mare. Reforma acestei zone s-a dorit a fi un „Shanghai de Cluj", dar în realitate fiecare a visat „Shanghai-ul" doar pe parcela proprie. Consecinţele nu se văd foarte tare, dar eu sunt unul dintre cei care cred că se vor vedea"
Eugen Pănescu, arhitect