Un singur ofertant pentru terenul de golf din Sânpaul
- Scris de Cosmina Fernoaga
- 03 Dec 2010, 01:19
- Administraţie
- Ascultă știrea

DISTRIBUIE
Licitaţia pentru concesionarea a 90 de hectare va fi repetată în 20 decembrie.
Asociaţia Transilvania Golf a făcut o propunere concretă Primăriei Sânpaul pentru concesionarea a 90 de hectare în vederea amenajării unui teren de golf, însă clujenii pasionaţi de acest sport se arată destul de sceptici când analizează şansele de concretizare a proiectului. Costurile imense, precum şi faptul că administraţia locală solicită o redevenţă anuală de 10.000 de euro sunt principalele elemente care îi fac pe amatorii de golf să fie neîncrezători. Totuşi, reprezentantul Asociaţiei Transilvania Golf, Octavian Damian, spune că oferta propusă Primăriei Sânpaul rămâne în picioare şi susţine că terenul de golf va fi realizat, chiar dacă în mai multe etape.
Primarul comunei Sânpaul, Ovidiu Colceriu, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că propunerea privind realizarea unui teren de golf pentru profesionişti a venit din partea investitorilor. “Prima dată nu am crezut că terenul s-ar putea preta la aşa ceva, dat fiind faptul că este destul de denivelat. E vorba despre o fostă păşune, situată la ieşirea din Sânpaul spre satul Mihăieşti. Ca amplasament, este nemaipomenit, pentru că are şi un fir de apă, şi este lângă pădure. Măsoară 90 ha, deci şi din acest punct de vedere este în regulă. De asemenea, reţelele de utilităţi sunt la o distanţă de circa 500 de metri. Am ţinut să mă consult şi cu localnicii. După ce am primit acordul lor, am comandat o evaluare a terenului. Apoi, după ce am aprobat proiectul în consiliul local, am dat drumul la licitaţie”, a explicat primarul Colceriu. Primul termen pentru deschiderea ofertelor a fost 28 noiembrie. “Am primit ofertă doar din partea Asociaţiei Transilvania Golf. De altfel, ei au fost şi cei care au venit cu propunerea pentru acest proiect. Însă, pentru că vrem să fim în acord cu legea, vom relua procedura în 20 decembrie. Dacă nici atunci nu vom avea cel puţin doi competitori, mai avansăm un alt termen şi, dacă nu vine nimeni altcineva, atribuim contractul Asociaţiei Transilvania Golf”, a declarat edilul.
Reprezentantul Asociaţiei Transilvania Golf, Octavian Damian, spune că oferta propusă comunei Sânpaul va rămâne în picioare. “Pentru a amenaja un teren de golf, ai nevoie de câţiva ani. Doi ani sunt necesari numai pentru creşterea ierbii. Oricum, eu mizez că oamenii de afaceri din Cluj, care sunt pasionaţi de golf, se vor implica pentru a reuşi să ducem acest proiect la bun sfârşit. Dacă totul merge aşa cum am plănuit, cred că de anul viitor am putea finaliza o primă etapă din acest proiect. Mai exact, vom avea un driving range cu trei găuri (teren de antrenament, în care jucătorii ţintesc la diferite distanţe, cu crose potrivite pentru fiecare distanţă - n. red.). De asemenea, ne dorim să realizăm şi o şcoală de golf. Apoi, în funcţie de fondurile pe care vom reuşi să le atragem, sperăm ca în anii următori să putem amenaja terenul de 18 găuri. Desigur, planul este ca pe viitor întreaga zonă să se dezvolte, să fie amenajate spaţii de cazare, restaurante şi alte obiective similare”, a spus Damian.
Pentru că sunt pasionaţi de golf, pentru că ştiu ce resurse antrenează întreţinerea unui teren de golf de nivel internaţional, o serie de oameni de afaceri din Cluj-Napoca se arată rezervaţi cu privire la reuşita acestei investiţii. “Să investeşti într-un teren de golf nu înseamnă să faci business. La Pianu s-a început cu golful cred că de vreo 10 ani şi în prezent nu cred că adună un buget anual mai mare de 600.000 de lei, ceea ce este foarte puţin. Banii se adună numai din cotizaţii, iar ca să întreţii un astfel de obiectiv, îţi trebuie o groază de resurse. Aşa încât nu ştiu cum cei din Sânpaul au pretenţia să mai primească şi bani la schimb”, a apreciat Călin Stoia, membru în conducerea societăţii Brantner-Vereş.
“Atâta timp cât nu există unitate între oamenii de afaceri din Cluj-Napoca, sunt sceptic că un astfel de proiect ar putea fi implementat. Sunt implicate costuri mult prea mari pentru ca cineva să le poată susţine, iar dacă statul nu se implică, nu văd cum ar putea cineva să reuşească să construiască un teren de golf şi la noi”, crede omul de afaceri clujean Dan Şerban.
Pasionat de golf este şi liberalul Marius Nicoară, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, în prezent senator. “Este foarte rău că cei din Sânpaul nu au înţeles rolul unei astfel de investiţii şi vor să ceară bani. Ar fi trebuit să ştie că beneficiile lor vor fi indirecte, iar ca dovadă stă ceea ce s-a întâmplat la Pianu, în judeţul Alba. Acolo, terenul a fost dat pe gratis pentru construcţia terenului de golf, iar dacă înainte nimeni nu ştia de existenţa acestei localităţi, acum este căutată numai de oameni cu bani. Totul s-a dezvoltat în zonă. Sunt restaurante, locuri de cazare. Toată lumea vine acolo să-şi cheltuiască banii. Acesta este un beneficiu pentru locul respectiv. Pentru că din terenul de golf nu ai ce bani să scoţi. Pentru ca el să poată fi întreţinut, cred că va fi nevoie ca membrii din asociaţie să contribuie cu minimum 5.000 de euro pe an”, afirmă Nicoară.
Un alt amator de golf, unul dintre acţionarii societăţii Trend Communication, Octavian Hoandră, a criticat condiţiile impuse de administraţia din Sânpaul. “Este o zonă foarte bună, însă subdezvoltată. Să vină cineva acolo să realizeze un teren de golf ar trebui să reprezinte o adevărată mană cerească pentru comunitate. Cum să mai ai pretenţia să ceri şi bani?”, a opinat Hoandră.
Primarul comunei Sânpaul, Ovidiu Colceriu, a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că propunerea privind realizarea unui teren de golf pentru profesionişti a venit din partea investitorilor. “Prima dată nu am crezut că terenul s-ar putea preta la aşa ceva, dat fiind faptul că este destul de denivelat. E vorba despre o fostă păşune, situată la ieşirea din Sânpaul spre satul Mihăieşti. Ca amplasament, este nemaipomenit, pentru că are şi un fir de apă, şi este lângă pădure. Măsoară 90 ha, deci şi din acest punct de vedere este în regulă. De asemenea, reţelele de utilităţi sunt la o distanţă de circa 500 de metri. Am ţinut să mă consult şi cu localnicii. După ce am primit acordul lor, am comandat o evaluare a terenului. Apoi, după ce am aprobat proiectul în consiliul local, am dat drumul la licitaţie”, a explicat primarul Colceriu. Primul termen pentru deschiderea ofertelor a fost 28 noiembrie. “Am primit ofertă doar din partea Asociaţiei Transilvania Golf. De altfel, ei au fost şi cei care au venit cu propunerea pentru acest proiect. Însă, pentru că vrem să fim în acord cu legea, vom relua procedura în 20 decembrie. Dacă nici atunci nu vom avea cel puţin doi competitori, mai avansăm un alt termen şi, dacă nu vine nimeni altcineva, atribuim contractul Asociaţiei Transilvania Golf”, a declarat edilul.
Reprezentantul Asociaţiei Transilvania Golf, Octavian Damian, spune că oferta propusă comunei Sânpaul va rămâne în picioare. “Pentru a amenaja un teren de golf, ai nevoie de câţiva ani. Doi ani sunt necesari numai pentru creşterea ierbii. Oricum, eu mizez că oamenii de afaceri din Cluj, care sunt pasionaţi de golf, se vor implica pentru a reuşi să ducem acest proiect la bun sfârşit. Dacă totul merge aşa cum am plănuit, cred că de anul viitor am putea finaliza o primă etapă din acest proiect. Mai exact, vom avea un driving range cu trei găuri (teren de antrenament, în care jucătorii ţintesc la diferite distanţe, cu crose potrivite pentru fiecare distanţă - n. red.). De asemenea, ne dorim să realizăm şi o şcoală de golf. Apoi, în funcţie de fondurile pe care vom reuşi să le atragem, sperăm ca în anii următori să putem amenaja terenul de 18 găuri. Desigur, planul este ca pe viitor întreaga zonă să se dezvolte, să fie amenajate spaţii de cazare, restaurante şi alte obiective similare”, a spus Damian.
Pentru că sunt pasionaţi de golf, pentru că ştiu ce resurse antrenează întreţinerea unui teren de golf de nivel internaţional, o serie de oameni de afaceri din Cluj-Napoca se arată rezervaţi cu privire la reuşita acestei investiţii. “Să investeşti într-un teren de golf nu înseamnă să faci business. La Pianu s-a început cu golful cred că de vreo 10 ani şi în prezent nu cred că adună un buget anual mai mare de 600.000 de lei, ceea ce este foarte puţin. Banii se adună numai din cotizaţii, iar ca să întreţii un astfel de obiectiv, îţi trebuie o groază de resurse. Aşa încât nu ştiu cum cei din Sânpaul au pretenţia să mai primească şi bani la schimb”, a apreciat Călin Stoia, membru în conducerea societăţii Brantner-Vereş.
“Atâta timp cât nu există unitate între oamenii de afaceri din Cluj-Napoca, sunt sceptic că un astfel de proiect ar putea fi implementat. Sunt implicate costuri mult prea mari pentru ca cineva să le poată susţine, iar dacă statul nu se implică, nu văd cum ar putea cineva să reuşească să construiască un teren de golf şi la noi”, crede omul de afaceri clujean Dan Şerban.
Pasionat de golf este şi liberalul Marius Nicoară, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, în prezent senator. “Este foarte rău că cei din Sânpaul nu au înţeles rolul unei astfel de investiţii şi vor să ceară bani. Ar fi trebuit să ştie că beneficiile lor vor fi indirecte, iar ca dovadă stă ceea ce s-a întâmplat la Pianu, în judeţul Alba. Acolo, terenul a fost dat pe gratis pentru construcţia terenului de golf, iar dacă înainte nimeni nu ştia de existenţa acestei localităţi, acum este căutată numai de oameni cu bani. Totul s-a dezvoltat în zonă. Sunt restaurante, locuri de cazare. Toată lumea vine acolo să-şi cheltuiască banii. Acesta este un beneficiu pentru locul respectiv. Pentru că din terenul de golf nu ai ce bani să scoţi. Pentru ca el să poată fi întreţinut, cred că va fi nevoie ca membrii din asociaţie să contribuie cu minimum 5.000 de euro pe an”, afirmă Nicoară.
Un alt amator de golf, unul dintre acţionarii societăţii Trend Communication, Octavian Hoandră, a criticat condiţiile impuse de administraţia din Sânpaul. “Este o zonă foarte bună, însă subdezvoltată. Să vină cineva acolo să realizeze un teren de golf ar trebui să reprezinte o adevărată mană cerească pentru comunitate. Cum să mai ai pretenţia să ceri şi bani?”, a opinat Hoandră.
DISTRIBUIE
Comenteaza