Unde ar urma să plutească ambarcaţiuni pe Someş. Şi unde ar fi trebuit să apară caiace, dar s-a renunţat

Someşul navigabil, pe întregul său curs, este o idee hazardată, spun specialiştii. Însă, pe zone bine definite, acest lucru este posibil şi se va întâmpla.

Proiectul de regândire a Someşului (Rethinking Someş) a fost analizat luni, la Realitatea FM, de primarul Emil Boc. Acesta a lăudat ideile propuse de spaniolii de la Practica, cei care au câştigat concursul de soluţii de anul trecut.

„Proiectul nu rezolvă toate problemele Someşului. Într-o altă etapă vor fi cuprinse şi alte zone. Ceea ce face proiectul este să schimbe radical perspectiva asupra Someşului, care este o avuţie a Clujului. Ne întoarcem cu faţa la el, reintegrăm râul în oraş. Cea mai spectaculoasă intervenţie va fi cea de la Sala Sporturilor, unde va exista o insulă în mijlocul apei şi vor apărea ambarcaţiuni. Malurile vor fi terasate, pentru a exista o apropiere cât mai mare de Someş”, a spus Emil Boc.

Ce au făcut cei ce la Practica: mai întâi, un master plan pentru Someş pe întreaga sa lungime, de 14 km, cât acesta străbate oraşul (inclusiv proprietarii privaţi vor trebui să ţină cont de soluţiile recomandate de spanioli); apoi, proiecte concrete pentru zona de la intrarea râului în oraş până la podul Horea, respectiv în Parcul Armătura, până la un pod propus spre platforma industrială Carbochim.

Iată cele mai interesante soluţii propuse:

• Șase poduri PIETONALE noi, de la vest la est: capătul străzii Donath, conexiune cu ștrandul Sun; Parcul Rozelor, conectat cu plaja din Grigorescu (acest pod a fost cerut insistent de societatea civilă, ca legătură pentru traficul pietonal și velo, dar ignorată ani la rând de primărie); Cluj Arena, legat de strada Gavril Muzicescu, continuare spre strada Sigismund Toduță; podul Nemților, lângă Casa Tranzit; un pod peste Nadăș, în lungul Someșului, ca legătură a parcului Feroviarilor cu Armătura; Parcul Armătura, legătură cu platformele industriale Carbochim - Unirea, în perspectiva că acestea se vor moderniza.
• Zona platoului Sălii Sporturilor se va reorganiza. Va rămâne o parcare temporară, dar cea mai mare parte a betonului va lăsa locul vegetației și va putea găzdui evenimente publice.
• Scuarul de lângă Camera de Comerț și Industrie ar urma să fie remodelat; acolo vor fi gradene și spațiul se va conecta cu actuala parcare din spatele instituției, unde se va realiza o piațetă.
• Strada Gavril Muzicescu va fi pietonalizată, iar strada Sigismund Toduță va fi gândită cu piste de biciclete, pentru a fi o conexiune naturală la podul care ar urma să vină dinspre Cluj Arena.
• Zona Someșului din dreptul Sălii Sporturilor va avea insulițe legate de mal cu podețe de lemn

Din păcate, proiectul nu merge până la ieşirea Someşului din municipiu. Asta în ciuda faptului că există un document, „Studiu pentru actualizarea documentelor strategice pentru polul de creştere Cluj-Napoca, aferente perioadei de programare 2014-2020", comandat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV), care prevede o zonă de agrement, cu bărci, pe râu, în dreptul aeroportului. Perioada de implementare era 2019-2022 şi era corelată cu devierea Someșului în urma lucrărilor la extinderea pistei aeroportului, de la cei 2.100 m actuali la 3.500 m.

„Din păcate, acel proiect nu se mai poate face, pentru că devierea s-a făcut fără vreo astfel de intenţie. Totul e tehnic şi atât. Someşul aparţine de Apele Române, iar beneficiarul său este Hidroelectrica. Asta este cea mai grea misiune pentru municipalitate şi pentru urbanişti: să schimbe obiceiurile şi mentalităţile acestor două societăţi, pe care nu le interesează ce poate să aducă Someşul cetăţenilor Clujului”, a spus arhitectul Dan Clinci.

Este de subliniat că un alt arhitect, Vasile Mitrea, a propus de mulţi ani o pistă nautică în paralel cu aeroportul, dar ideea sa nu a fost pusă niciodată în practică.