Unde se investeşte mai mult în Transilvania

Dinamica economică, resursele de dezvoltare a unui oraş şi calitatea vieţii sunt dictate de bugetul de investiţii calculat pe cap de locuitor, alocat din fonduri proprii de către administraţia locală. În comparaţie cu alte oraşe dezvoltate, precum Braşov sau Sibiu, municipiul Cluj-Napoca înregistrează un avans extrem de important, care este justificat însă şi de seria de proiecte finanţate din fonduri europene.

Primarul Sorin Apostu spune că nu s-a gândit să compare procentajul banilor care merg în investiţii, dar admite că, pentru Cluj-Napoca, anul 2011 este unul aparte, având în vedere că au fost demarate o serie de proiecte de infrastructură extrem de importante şi de costisitoare în acelaşi timp.

Conform ultimei statistici, Cluj-Napoca are o populaţie stabilă de 320.000 de locuitori (fără studenţi), iar pentru anul 2011, bugetul total de investiţii angajat de administraţia locală se ridică la peste 570,5 milioane de lei. Reiese, astfel, un cuantum de peste 1.700 de lei pe cap de locuitor, cu mult faţă de ceea ce rulează primăriile din Sibiu şi Braşov, de pildă. În Sibiu, la o populaţie stabilă de 154.000 de locuitori, potrivit ultimului recensământ, bugetul de investiţii pe anul 2011 - gestionat atât de administraţia locală, cât şi de celelalte instituţii şi servicii subordonate - se ridică la peste 91 de milioane de lei.

La un calcul simplu reiese o cotă de peste 590 de lei pe cap de locuitor. Conform informaţiilor transmise de Primăria Braşov, la o populaţie stabilă de 276.914 persoane, bugetul de investiţii pe anul 2011 se ridică la peste 160,5 milioane de lei. Rezultă, aşadar, un cuantum de peste 579 de lei pe cap de locuitor. În cazul fiecărei localităţi, investiţiile se împart pe categorii similare, precum asistenţa socială, transporturi, sănătate, reabilitare termică, educaţie, infrastructură rutieră, spaţii verzi, locuinţe etc. Diferenţa este dată însă de valoarea şi de numărul de proiecte demarate anul acesta, pe lângă cele de anul trecut, continuate - relevă datele prezentate de cele trei municipalităţi amintite.

Primarul Sorin Apostu susţine că nu a stat să analizeze în ce măsură procentul de investiţii al municipiului Cluj -Napoca a ajuns să-l depăşească pe cel din alte oraşe. "Ce pot să spun e că, într-adevăr, pentru noi anul 2011 este unul extrem de important din punct de vedere investiţional. Pe de o parte, pentru că suntem în măsură să continuăm o serie de proiecte extrem de importante, precum programul de reabilitare termică, modernizarea străzilor, renovarea şcolilor, realizarea de noi parkinguri, de blocuri sociale şi lista ar putea continua.

Pe de altă parte, anul acesta am lansat o altă serie de proiecte de investiţii importante, precum sala polivalentă (50, 9 milioane de lei), reabilitarea parcului central şi a vechii clădiri a cazinoului (peste 17 milioane de lei), modernizarea liniei de tramvai (163 milioane de lei), modernizarea unor centrale termice (28,6 milioane de lei), reabilitarea şi extinderea iluminatului (23,6 milioane de lei), modernizarea a 300 de străzi şi alei între blocuri (113,6 milioane de lei) şi lista ar putea continua", a spus Apostu. El a adăugat că programul de investiţii nu se opreşte aici, indiferent că e vorba de fonduri proprii sau de bani europeni, şi că pe viitor are în plan să dezvolte un program pentru reabilitarea mai multor clădiri de patrimoniu, precum Turnul Pompierilor, de pe strada Tipografiei, dar şi a altor imobile din centrul istoric al municipiului.

Determinarea bugetului de investiţii pe cap de locuitor ar trebui să reprezinte nivelul de dezvoltare a fiecărei localităţi în parte, dat fiind faptul că în calcul sunt luate exclusiv resursele financiare ale administraţiei locale. Însă e destul de dificil de demonstrat o cifră clară, care să releve, din partea administraţiilor locale, o putere de finanţare nedisimulată, având în vedere că resursele investiţionale sunt angrenate nu doar la nivelul primăriilor, ci şi la cel al unor regii subordonate sau al altor instituţii publice locale subsidiare. Pe lângă acest inconvenient, un procent important calculat în acest buget al investiţiilor provine din finanţările europene, pe care administraţia locală clujeană a reuşit să le absoarbă, în baza mai multor proiecte de dezvoltare.

"În mod normal, ar trebui să se ia în calcul exclusiv reursele financiare ale municipalităţii, fie că vorbim despre banii angrenaţi în drumuri, reţele de canalizare, şcoli, spitale şi aşa mai departe, însă e greu de contabilizat, având în vedere că sunt bani gestionaţi de instituţii diferite. Fondurile europene nu ar trebui să constituie neapărat un indicator relevant, având în vedere că azi le avem, dar poate că mâine nu. Pe de altă parte, să atragi nişte bani europeni este tot un merit al administratorilor acestui oraş, mai ales că pentru a implementa astfel de proiecte trebuie să dispui de bani proprii, ca să asiguri cofinanţarea, deci tot la resursele bugetului local ne întoarcem", a explicat arhitectul Vasile Mitrea, membru al Registrului Urbaniştilor din România. El a adăugat că pe cât de mare este bugetul de investiţii pe cap de locuitor, pe atât creşte şi cota unei localităţi, din toate punctele de vedere.

"Dinamica economică a unui oraş, nivelul dezvoltării este dictat de acest buget de investiţii. Nu este extrem de relevant pentru un oraş dacă alocă nu ştiu câţi bani pentru sport, pentru concerte sau alte mărunţişuri. În schimb, ceea ce îl diferenţiază este puterea de a investi în drumuri, reţele de utilităţi, şcoli, spitale, transport", a opinat Mitrea. Acesta a mai spus că la nivelul Uniunii Europene s-a făcut un studiu în urma căruia s-a stabilit o serie de indicatori care să reflecte calitatea vieţii, fie că e vorba despre posibilitatea de a-ţi asigura o locuinţă, fie de dotări, servicii, posibilităţi de agrement, accesul la spaţii verzi, transportul în comun, calitatea aerului, locuri de muncă. "Nivelul de dezvoltare al unei localităţi este dat de toate aceste elemente, iar noi toţi ar trebui să ne ghidăm după nişte standarde. Tocmai de aceea au fost fixaţi aceşti indicatori", a comentat Mitrea.