Urbanism ilegal, “stropit” cu lacrimi

Urbanism ilegal, “stropit” cu lacrimi
Un nou val de proprietari care au construit fără să respecte autorizaţiile de construire sau chiar fără să le deţină s-a prezentat ieri, în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU), pentru a intra în legalitate.

Proprietarii de terenuri au construit câte un nivel în plus în afara documentaţiilor de urbanism obţinute sau chiar un întreg imobil, ridicându-şi casele fără să deţină o autorizaţie de construire. După ce au construit după bunul plac, aceştia solicită acum, cu lacrimi în ochi sau apelând la tactici retorice, să convingă autorităţile să le "parafeze" ilegalităţile.

Un proiect de pe strada Dragalina nr. 98 a adus-o în faţa Comisiei de urbanism chiar pe beneficiară, Lăcrămioara Medan, care a renunţat pentru această prezentare la serviciile arhitectului. Aceasta este proprietara unei case construite în 2006, fără autorizaţie de construire. "Primăria mi-a dat de înţeles în toţi aceşti ani că, dacă mai completez documentaţia, voi primi autorizaţia. E o construcţie de lemn, pentru care am încasat şi o amendă, am înţeles că aceasta era practica, şi consider că sunt o victimă a biroului de proiectare pe care l-am angajat, Lexel (deţinut de arhitectul-şef din Floreşti, Alexandru Lădariu - n.red.)", a spus femeia. Aceasta a susţinut chiar că Adrian Iancu, membru CTATU şi fost arhitect-şef al municipiului, ar fi încurajat completarea documentaţiei, ceea ce i-a creat speranţe că va putea primi autorizaţia dorită. "De opt ani sunt în procese, sistemul este de vină. Sunt foarte supărată, în spatele hârtiei e o viaţă de om. Am început construcţia după ce se născuse copilul meu, în ideea de a-i oferi o curte. Acum merge la şcoală", a spus Medan, izbucnind în plâns.

Lăsându-i beneficiarei un răgaz pentru a-şi reveni, primarul Sorin Apostu şi-a întrebat colegii de comisie care sunt, de fapt, problemele care împiedică acordarea autorizaţiei. Specialişii din CTATU au subliniat că imobilul nu doar că a fost construit fără autorizaţie, dar a fost realizat într-o zonă greu accesibilă şi cu risc de alunecări de teren. "Nu există o expertiză geotehnică a terenului şi a terenului cu construcţie. Dacă noi ne dăm acordul pentru ceea ce s-a făcut, iar peste doi ani terenul o ia la vale, noi vom fi de vină", a atras atenţia arhitectul-şef Ligia Subţirică. Iancu a amintit şi faptul că, recent, legislaţia din domeniu a fost modificată, astfel că intrările în legalitate nu mai sunt acceptate. "Au făcut ilegalităţi ani de zile, iar acum vin, plâng şi mută sufletul primarului. Nu putem accepta astfel de situaţii", a intervenit fostul arhitect-şef. Primarul a întrebat-o pe beneficiară, după observaţia lui Iancu, de ce are nevoie de o hârtie pentru a locui în casă dacă îşi doreşte acest lucru. În final, edilul i-a recomandat proprietarei să realizeze o expertiză geo a terenului, care să arate dacă acesta suportă încărcarea cu noul imobil. "Vă spun de pe acum, dacă aceasta va avea valabilitate de un an, nici nu avem ce discuta. Ne interesează toată durata de existenţă a construcţiei. După aceea, vom veni cu cazul în faţa consiliului local, care va decide asupra chestiunii", a precizat Apostu.

Tot în şedinţa de ieri, vecinii unei construcţii ridicate pe strada Câmpului nr.187 au venit ca să-şi exprime nemulţumirea faţă de unul dintre proiectele aflate pe ordinea de zi a comisiei. Vecinul lor, Florin Feier, a construit o clădire cu două etaje, pentru care solicită acum reautorizarea. ZIUA de CLUJ a relatat despre acest caz la începutul anului. Familia Căpuşan, care locuieşte în vila de pe strada Câmpului nr.185, a obţinut la începutul anului trecut o sentinţă irevocabilă de anulare a autorizaţiei de construcţie şi a dovezii de luare în folosinţă a imobilului vecin cu două etaje de pe Câmpului nr. 187. Decizia a fost motivată de faptul că nivelul al doilea al blocului, considerat în autorizaţie mansardă, nu respectă dimensiunile legale ale acestui tip de construcţie. Instanţa de judecată a precizat însă în sentinţa de anulare a autorizaţiei că doar administraţia locală poate decide desfiinţarea construcţiei sau că primarul poate sesiza instanţa în acest sens. Pentru că nu s-a întâmplat acest lucru, vecinii nemulţumiţi au solicitat demolarea blocului în instanţă. Beneficiarul Feier a revenit în şedinţa de ieri a CTATU, solicitând reautorizarea. Discuţiile începute la punctul 5 de pe ordinea de zi s-au încheiat cu solicitarea primarului de a prezenta comisiei stadiul proceselor pe care le-au invocat ambele părţi, însă disputele au fost reluate şi după finalul şedinţei, în sală fiind prezenţi atât beneficiarii, cât şi vecinii. Reautorizarea va fi amânată până la finalizarea procesului.

Proiectul de la punctul 8 a fost tot unul cu solicitări de modificare, de această dată a documentaţiilor pentru un imobil de pe strada Ciprian Porumbescu nr. 26. Motivul: construcţia nu corespunde cu proiectul. "Practic, aveţi un nivel suplimentar. Subsolul nu mai e subsol, are o faţadă în aer", a constatat Iancu. "În demisol veţi face, de fapt, un alt apartament, iar cei care îl vor cumpăra vor veni la noi cu reclamaţii", a anticipat Corina Ciuban, şeful Direcţiei de urbanism. "Nu avem toate datele, nu putem judeca. E vroba de un nivel în plus, ştim cu toţii ce se va întâmpla acolo", a spus şi primarul, cu toate că proiectantul care a susţinut documen-taţia a încercat să îi convingă pe membrii comisiei că beneficiarul său nu are intenţia de a realiza un apartament în plus.

Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA

 

Comenteaza