Urbanism pentru rugăciuni şi copăcei

Urbanism pentru rugăciuni şi copăcei
Membrii Comisiei de Urbanism au avut de avizat în şedinţa de ieri reclame lângă mall, “case” de rugăciuni cu “transparenţe”, brutării între case şi amenajări de livezi.

Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU) a început anul "de la 0", fără documentaţii restante, dar în februarie camerele cu dosare s-au reumplut: la şedinţa de ieri urbaniştii au avut de tranşat soarta a 30 de proiecte.

Solicitarea de aprobare a instalării unor mesaje publicitare în zona Iulius Mall a fost prilej de dezbatere privind amenajarea vecinătăţii complexului comercial din Gheorgheni. Nu doar noua clădire de birouri propusă a revenit în atenţie, ci şi amenajările vecinătăţilor lacului, ambele subiecte reactualizate de propunerea de amplasarea de reclame lângă mall. Societatea Estudio a solicitat avizul comisiei pentru amplasarea de panouri publicitare în vecinătatea Iulius Mall, în parcarea exterioară. Terenul nu este însă proprietate privată, ci este deţinut de Univers T (societate controlată de Consiliul Judeţean). "Am mai avut recent o problemă la Iulius - când proprietarul mallului a venit cu o propunere (clădirile de birouri de pe malul lacului - n. red.), acceptată în CTATU. Când am ajuns să o discutăm în comisia de urbanism a CL, am aflat că proprietarii terenului se opun, că forul judeţean nu era informat. E aceeaşi speţă acum. Să reveniţi cu extras CF şi acordul scris al proprietarului terenului", a solicitat Moisin. Dacă primarul interimar a avut preocupări de natură juridică, arhitecţii s-au declarat interesaţi de soarta zonei. "Iulius Mall este o clădire care are o arhitectură altfel decât a celorlalte case din zonă, reprezentativă pentru această funcţiune. Faţada a fost gândită pentru a fi percepută liber. Se strică imaginea acestui obiect de arhitectură dacă puneţi reclame", a menţionat Adrian Iancu. Arhitectul Şerban Ţigănaş a amintit că după lansarea proiectului mallului operatorii Iulius Group s-au angajat să integreze construcţia în zonă şi să se ocupe inclusiv de amenajările exterioare şi de cele aferente lacului.

Tot la şedinţa de ieri a fost acceptată şi noua capelă din incinta Spitalului Clinic Municipal. Aflat la a doua prezentare, proiectul a fost adaptat după sugestiile anterioare ale urbaniştilor: clădirea a fost tratată cu "limbaj neutru" şi "transparenţă" în abordarea arhitecturală, a explicat proiectantul. Primarul interimar Radu Moisin a ţinut ca avizul să menţioneze că noua capelă va fi una multiconfesională, deşi pe ordinea de zi beneficiarii solicitau lăcaş ortodox.

Şedinţa de ieri a marcat şi o noutate printre constructorii recenţi ai străzii Câmpului: "la pachet" cu trei construcţii pentru locuinţe s-a propus şi un spaţiu comercial. Mai precis, proiectul prevede două vile cu două unităţi locative cu parter, etaj şi mansardă şi o a treia construcţie, cu demisol, parter şi două etaje. În clădirea cu patru niveluri ar urma să fie amenajat un spaţiu comercial şi unul de producţie de panificaţie. "E bine să fie şi dotări pe Câmpului, pe strada aceea nu ai o brutărie, un magazin", a menţionat Adrian Iancu, care a recomandat totuşi reducerea clădirii cu un nivel. De asemenea, Şerban Ţigănaş a susţinut necesitatea separării stricte a funcţiunilor pentru a asigura confortul locuirii.

De la case, apartamente şi birouri, membrii CTATU au trecut la analiza de... livezi. Ferma Steluţa a solicita avizul necesar unei plantaţii pomicole pe Dealul Steluţa, pentru care vor fi accesate şi fonduri europene. "Câte case faceţi? Câţi oameni vor locui acolo?", s-a arătat Moisin surprins de apariţia pe ordinea de zi a comisiei a unui proiect fără legătură cu edificarea de construcţii. Reprezentanţii beneficiarului au explicat că alături de plantaţii de pomi proiectul prevede şi amenajarea a două containere pentru stocarea apei necesare irigării livezii. Valoarea proiectului este de 800.000 de euro. "Vor cotiza la plantaţii şi cei care au defrişat pădurile şi livezile din Cluj?", a lansat o întrebare-sugestie arhitectul Eugen Pănescu.

Specialiştii din comisie au mai recomandat în cazul a două proiecte de pe ordinea de zi să respecte regula de construire care cere ca de o construcţie cu calcan să se "alipească" tot o clădire cu calcan. De asemenea, în cazul unei dezvoltări propuse în zona Sopor, arhitecţii au cerut proiectanţilor să nu mai vină în comisie cu reţele de drumuri care funcţionează doar pe parcelă şi nu sunt conectate cu căile de circulaţie deja operaţionale. Un alt proiect de pe ordinea de zi a adus în atenţie gusturile în materie de maşini ale avocaţilor. Beneficiarii doreau să transforme locuinţe în birouri într-un imobil de pe strada Pavel Roşca, însă accesul are doar 2,2 m. "Observ că faceţi birouri pentru avocaţi. Vă asigur că avocaţii au maşini mai late de 1,8 m. Trebuie să măriţi măcar cu 25 cm zona de acces", a atras atenţia arhitectul Iancu.

Primarul interimar: "Fără presiuni la urbanism"

După discutarea proiectului turnului Europa Business Center, de la intersecţia Ploieşti-Constanţa, care urmează să fie trimis spre analiza CL, primarul interimar Radu Moisin a lansat o solicitare către cei prezenţi. "Am o rugăminte către arhitecţi şi beneficiari - să lăsaţi consilierii să decidă în linişte. Mai mulţi consilieri s-au plâns că sunt asaltaţi de telefoane. Vă rog, fără presiuni!", a spus Moisin.

Luminiţa SILEA, Kristina REŞTEA

 

 

Comenteaza