Cine e de vină pentru îmbulzeala a 2.000 de români pe Aeroportul Cluj, în plină pandemie. Concluziile comisiei "sparanghel"

Cine e de vină pentru îmbulzeala a 2.000 de români pe Aeroportul Cluj, în plină pandemie. Concluziile comisiei "sparanghel"
| Foto: digi24.ro

Aglomeraţia care s-a creat pe Aeroportul de la Cluj, pe 9 aprilie, când 1.900 de români care urmau să lucreze la ferme din Germania la cules de sparanghel s-au înghesuit pentru a se îmbarca în 12 curse charter, s-a produs pe fondul unor „disfuncţionalităţi profunde”, a declarat, marţi, preşedintele comisiei parlamentare de anchetă de la acest caz, senatorul PSD Radu Oprea.

„Am constatat că aeroportul a fost închis între orele 9,00 - 11,00, pe o dispută între aeroport şi una dintre firmele de handling şi lucrul acesta a dus la întârzieri, la formarea aglomeraţiei în parcarea aeroportului. Niciunul dintre românii care s-au aflat în acea zi în aeroport nu avea bilet, dar este un lucru permis pentru cursele charter, şi sunt foarte multe elemente care arată disfuncţionalităţi profunde în relaţiile dintre cei care operează în interiorul Aeroportului Internaţional de la Cluj", a precizat Oprea, după audierea reprezentanţilor firmelor de handling.

Potrivit senatorului PSD, din audieri a reieşit „foarte clar” că sunt ferme din Germania care au plătit zborurile charter în cauză.

„Astăzi a reieşit foarte clar că sunt ferme din Germania care au plătit zborurile charter. Am transmis scrisori către firmele care au operat zborurile respective să ne comunice cine a plătit zborurile, astfel încât să putem să ajungem cu întrebările şi în Germania şi să aflăm relaţiile între autorităţile germane şi române cum s-au petrecut.

Cei pe care i-am audiat până acum, unii ne-au vorbit despre organizatori, cum ar fi reprezentanţii MAI, Poliţia de Frontieră, Poliţia Transporturi, alţii au spus că au venit în grupuri, dar în acele grupuri oamenii se cunoşteau între ei, deci există un organizator care nu neapărat a fost prezent în Aeroportul de la Cluj”, a menţionat preşedintele comisiei, potrivit Agerpres.

Oprea a adăugat că au fost finalizate investigaţiile referitoare la ceea ce s-a întâmplat în aeroport pe 9 aprilie, iar acum comisia îşi îndreaptă atenţia către Ambasada României din Germania şi, ulterior, spre miniştrii Transporturilor, de Interne şi de Externe.

„Am finalizat investigaţiile privind ceea ce s-a întâmplat în Aeroportul de la Cluj, în acea zi. De acum, trebuie să mergem către Ambasada României din Germania, despre felul în care a existat corespondenţă între Guvernele Germaniei şi României, despre felul în care a apărut articolul 10 în Ordonanţa Militară nr. 7, acel articol care se referă la zborurile charter.

Imediat ajungem şi la miniştri, pentru că deja sunt elemente care ne arată că avem pentru ce să-l audiem pe ministrul Transporturilor, pe domnul Bode, avem, de asemenea, elemente care ne arată că trebuie să-l chemăm la comisie şi pe ministrul Afacerilor Interne, domnul Vela, acum aşteptăm să primim răspunsul de la Ambasada Germaniei şi, în funcţie de ceea ce vom primi, vom constata dacă avem elemente pentru a-l audia şi pe domnul ministru al Afacerilor Externe”, a explicat social-democratul.

El a susţinut că au fost constatate „disfuncţionalităţi profunde în comunicare, în organizare, iar vidul legislativ este foarte clar”.

„Trebuie să ne explice domnul ministru al Transporturilor, de exemplu, de ce la acea dată nu exista reglementare în transportul cu autocare. Am văzut astăzi că au sosit 50 de persoane cu acelaşi autocar, deci nu exista nicio distanţare fizică. Veţi vedea că au luat aceste măsuri, dar după Cluj.

De ce a fost nevoie ca 1.900 de români să fie puşi în pericol, în parcarea Aeroportului de la Cluj, şi să fie supuşi riscului potenţial al infectării cu COVID? Dacă nu se întâmpla Clujul, oare ar fi luat toate măsurile necesare? Apoi au reuşit să revină cu legislaţie”, a mai adăugat Oprea.

Comisia se reuneşte din nou săptămâna viitoare. Parlamentul a aprobat constituirea acestei comisii la solicitarea liderilor PSD, Pro România şi ALDE, Marcel Ciolacu, Victor Ponta şi Călin Popescu-Tăriceanu.

Comenteaza