Acum este exclusă orice înţelegere Băsescu - Ponta. Secretă sau nesecretă
- Scris de Sorin Rosca Stanescu
- 24 Sep 2010, 01:04
- Coltul zilei
- Ascultă știrea

DISTRIBUIE
Nu cu multă vreme în urmă îmi exprimam bănuiala că există o înţelegere secretă între Victor Ponta şi Traian Băsescu. Semnalele în acest sens erau multiple. O legătură mai veche, dar trainică şi recunoscută, între socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, şi Traian Băsescu.
Cei doi au negociat împreună, cu luni de zile mai devreme, intrarea vremelnică a PSD la guvernare. Sau renunţarea subită şi absolut surprinzătoare, printr-o decizie de ultim moment a lui Ponta, la bătălia pentru Curtea Constituţională. Şi, în fine, înlocuirea acţiunii de a iniţia o moţiune de cenzură care să conducă la demiterea Guvernului, prin vorbe de clacă. Acum, dacă au existat cu adevărat acele punţi între cei doi oameni politici, o viitoare alianţă a devenit imposibilă. Deşi în politică nu există nimic imposibil. Cu o zi în urmă, semnalam faptul că în România a fost declanşată în mod oficial o criză politică de durată. Care, oricât de optimişti am fi, nu se va putea sfârşi decât cândva prin vara anului viitor. Nu au trecut nici câteva ore şi viaţa mi-a dat dreptate. Prin fulminanta ieşire la rampă a lui Traian Băsescu. Urmată de replicile, la fel de fulminante, ale liderilor partidelor de opoziţie.
Îl cunosc mult prea bine pe Traian Băsescu pentru a-mi lua vorbele înapoi. Atunci când mă refeream la existenţa unor înţelegeri secrete între el şi Victor Ponta deţineam informaţii care s-au confirmat. Cei doi au cochetat şi nu lipsea mult să bată palma. Victor Ponta, în încercarea sa de a-şi aduce partidul la putere, evident după căderea Guvernului Boc 5, care este mai vremelnic decât celelalte guverne, a luat în calcul, în mod serios, ipoteza în care acest fapt s-ar fi putut produce cu acordul, şi nu cu dezacordul lui Traian Băsescu. Numai că, aşa cum face de obicei, şeful statului român nu joacă cinstit. Ponta, la rândul său, este suficient de şiret pentru a-şi menţine trează circumspecţia. Evident, nu a existat niciun târg politic privind fraudarea unei legi. Dar la fel de evident este că până foarte de curând, în timp ce în faţa microfoanelor de la Parlament ori din studiourile televiziunilor de ştiri liderii celor două partide se încăierau, în secret ei iniţiau fel de fel de negocieri şi perfectau înţelegeri. Care sunt normale într-o democraţie. Întotdeauna, într-o democraţie puterea negociază cu opoziţia, cedându-i anumite avantaje, opoziţia fiind, în schimb, la anumite capitole, mai puţin tranşantă. Rău e când nu se întâmplă aşa. Sau când negocierile sunt nu numai secrete, ci şi îndreptate împotriva interesului cetăţeanului.
În acest moment, cele două partide nu vor mai putea negocia. Pentru că Băsescu, care, de fapt, conduce PD-L, a jucat profund necinstit. Ponta are dreptate. Băsescu este cel care se ascunde în spatele uriaşei fraude legate de Legea pensiilor. Şi tot el a iniţiat şi jocul pervers al negocierii unor fonduri care urmau să fie alocate comunităţilor conduse de primari PSD. Şi tot Traian Băsescu este cel care a aruncat în capul celorlalţi, atunci când jocul său a fost devoalat, găleata cu lături.
Îl cunosc prea bine pe Băsescu pentru a mă fi înşelat în afirmaţiile de mai sus. Îl cunosc atât de bine, încât nu mă înşel nici atunci când spun, cum fac acum, că vremea băilor de mulţime a încetat definitiv pentru acest om politic. Iar când va părăsi funcţia de preşedinte, în mod forţat ori la termen, multă vreme va trebui să se ascundă în casă. Pentru că va fi hulit.
Îl cunosc mult prea bine pe Traian Băsescu pentru a-mi lua vorbele înapoi. Atunci când mă refeream la existenţa unor înţelegeri secrete între el şi Victor Ponta deţineam informaţii care s-au confirmat. Cei doi au cochetat şi nu lipsea mult să bată palma. Victor Ponta, în încercarea sa de a-şi aduce partidul la putere, evident după căderea Guvernului Boc 5, care este mai vremelnic decât celelalte guverne, a luat în calcul, în mod serios, ipoteza în care acest fapt s-ar fi putut produce cu acordul, şi nu cu dezacordul lui Traian Băsescu. Numai că, aşa cum face de obicei, şeful statului român nu joacă cinstit. Ponta, la rândul său, este suficient de şiret pentru a-şi menţine trează circumspecţia. Evident, nu a existat niciun târg politic privind fraudarea unei legi. Dar la fel de evident este că până foarte de curând, în timp ce în faţa microfoanelor de la Parlament ori din studiourile televiziunilor de ştiri liderii celor două partide se încăierau, în secret ei iniţiau fel de fel de negocieri şi perfectau înţelegeri. Care sunt normale într-o democraţie. Întotdeauna, într-o democraţie puterea negociază cu opoziţia, cedându-i anumite avantaje, opoziţia fiind, în schimb, la anumite capitole, mai puţin tranşantă. Rău e când nu se întâmplă aşa. Sau când negocierile sunt nu numai secrete, ci şi îndreptate împotriva interesului cetăţeanului.
În acest moment, cele două partide nu vor mai putea negocia. Pentru că Băsescu, care, de fapt, conduce PD-L, a jucat profund necinstit. Ponta are dreptate. Băsescu este cel care se ascunde în spatele uriaşei fraude legate de Legea pensiilor. Şi tot el a iniţiat şi jocul pervers al negocierii unor fonduri care urmau să fie alocate comunităţilor conduse de primari PSD. Şi tot Traian Băsescu este cel care a aruncat în capul celorlalţi, atunci când jocul său a fost devoalat, găleata cu lături.
Îl cunosc prea bine pe Băsescu pentru a mă fi înşelat în afirmaţiile de mai sus. Îl cunosc atât de bine, încât nu mă înşel nici atunci când spun, cum fac acum, că vremea băilor de mulţime a încetat definitiv pentru acest om politic. Iar când va părăsi funcţia de preşedinte, în mod forţat ori la termen, multă vreme va trebui să se ascundă în casă. Pentru că va fi hulit.
DISTRIBUIE
Comenteaza