Remanierea de la Bucureşti are toate şansele să continue. Guvernul a intrat în stare de rotaţie
- Scris de Sorin Rosca Stanescu
- 29 Sep 2010, 01:44
- Coltul zilei
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
O demonstraţie făcută de 5.000 de poliţişti, aşa cum s-a dovedit până la urmă, autorizată de către Primarul General, a generat, fără să aibă acest scop, scoaterea din dispozitiv a unui ministru.
Printr-o remaniere făcută la câteva zile după remaniere. Acest fenomen poate continua. Cu condiţia ca echipa Traian Băsescu - Emil Boc să aibă, şi în viitor, acelaşi tip de reacţii. Mai mult chiar, ritmul remanierilor se poate accelera. Imprimând întregului Guvern şi PD-L-ului o teribilă mişcare de rotaţie.
Poliţia este de mulţi ani demilitarizată. Este o instituţie civilă. Uniforma nu este militară. Uniforma este, pur şi simplu, un echipament prin care poliţiştii şi jandarmii pot fi identificaţi. Ca şi pompierii. Sau precum ceferiştii. Sau ca marinarii de pe navele civile. Ei au manifestat în calitate de salariaţi. Şi au manifestat acolo unde trebuie. Nu Preşedintele României a fost cel care, folosind autoritatea instituţiei, a anunţat primul, luând pe nepregătite cea mai mare parte a Guvernului, tăierea salariilor? Nu către Preşedinte trebuie revărsată, în primul rând, nemulţumirea? Dar pentru a nu exista niciun fel de confuzie, poliţiştii au trecut, în prealabil, şi pe la Guvern. Pentru că ceea ce a anunţat şeful statului a făcut Guvernul. Adică operaţia de amputare salarială.
Dacă aşa stau lucrurile, şi azi, mâine avem, să spunem, o demonstraţie a ceferiştilor în faţa Palatului Cotroceni, cu strigături de-ale ceferiştilor, atunci şeful statului va fi îndreptăţit să se supere nu numai pe CFR, ci pe ditamai Ministerul Transporturilor. Acuzând ministerul că a declanşat un conflict interinstituţional şi a pus în pericol siguranţa naţională. Urmează ca Preşedintele, împreună cu întreaga sa instituţie, să refuze să mai meargă cu trenul, cu avionul ori cu ambarcaţiunile, mai urmează ca şi Guvernul să se conformeze o zi mai târziu iar, în a treia zi, doamna Anca Boagiu ar trebui să demisioneze. Pentru a rezolva, printr-o remaniere, marea problemă de siguranţă naţională. Şi aşa mai departe. Pe rând, în funcţie de calendarul demonstraţiilor, procesul de remaniere devine continuu şi se înteţeşte.
Şi asta se întâmplă în timp ce ţara arde. În vreme ce ţara arde, Guvernul se piaptănă. Iar Parlamentul, majoritatea din Parlament, acea majoritate de strânsură, făcută de Preşedintele Traian Băsescu, fură voturi. Fură legi. Fură, de fapt, nu numai încrederea, ci şi voinţa alegătorilor. Un furt spectaculos, pe faţă, despre care a aflat stupefiat întregul mapamond. Un furt despre care România aproape nu mai vorbeşte. La fel cum aproape nu mai vorbim despre nenorocirile făcute zi de zi de Guvernul Boc, al nu ştiu câtelea, şi care aduc sărăcie şi mizerie în ţară. Nu mai vorbim despre vinovaţii crizei, nu mai vorbim despre vinovaţii furtului, pentru că, vedeţi dumneavoastră, ne confruntăm cu atâtea pericole la siguranţa naţională, încât nu mai prididim cu “demisiile de onoare” şi cu remanierile.
Poliţia este de mulţi ani demilitarizată. Este o instituţie civilă. Uniforma nu este militară. Uniforma este, pur şi simplu, un echipament prin care poliţiştii şi jandarmii pot fi identificaţi. Ca şi pompierii. Sau precum ceferiştii. Sau ca marinarii de pe navele civile. Ei au manifestat în calitate de salariaţi. Şi au manifestat acolo unde trebuie. Nu Preşedintele României a fost cel care, folosind autoritatea instituţiei, a anunţat primul, luând pe nepregătite cea mai mare parte a Guvernului, tăierea salariilor? Nu către Preşedinte trebuie revărsată, în primul rând, nemulţumirea? Dar pentru a nu exista niciun fel de confuzie, poliţiştii au trecut, în prealabil, şi pe la Guvern. Pentru că ceea ce a anunţat şeful statului a făcut Guvernul. Adică operaţia de amputare salarială.
Dacă aşa stau lucrurile, şi azi, mâine avem, să spunem, o demonstraţie a ceferiştilor în faţa Palatului Cotroceni, cu strigături de-ale ceferiştilor, atunci şeful statului va fi îndreptăţit să se supere nu numai pe CFR, ci pe ditamai Ministerul Transporturilor. Acuzând ministerul că a declanşat un conflict interinstituţional şi a pus în pericol siguranţa naţională. Urmează ca Preşedintele, împreună cu întreaga sa instituţie, să refuze să mai meargă cu trenul, cu avionul ori cu ambarcaţiunile, mai urmează ca şi Guvernul să se conformeze o zi mai târziu iar, în a treia zi, doamna Anca Boagiu ar trebui să demisioneze. Pentru a rezolva, printr-o remaniere, marea problemă de siguranţă naţională. Şi aşa mai departe. Pe rând, în funcţie de calendarul demonstraţiilor, procesul de remaniere devine continuu şi se înteţeşte.
Şi asta se întâmplă în timp ce ţara arde. În vreme ce ţara arde, Guvernul se piaptănă. Iar Parlamentul, majoritatea din Parlament, acea majoritate de strânsură, făcută de Preşedintele Traian Băsescu, fură voturi. Fură legi. Fură, de fapt, nu numai încrederea, ci şi voinţa alegătorilor. Un furt spectaculos, pe faţă, despre care a aflat stupefiat întregul mapamond. Un furt despre care România aproape nu mai vorbeşte. La fel cum aproape nu mai vorbim despre nenorocirile făcute zi de zi de Guvernul Boc, al nu ştiu câtelea, şi care aduc sărăcie şi mizerie în ţară. Nu mai vorbim despre vinovaţii crizei, nu mai vorbim despre vinovaţii furtului, pentru că, vedeţi dumneavoastră, ne confruntăm cu atâtea pericole la siguranţa naţională, încât nu mai prididim cu “demisiile de onoare” şi cu remanierile.
DISTRIBUIE
Comenteaza
