De la Klausenburg la Clujul de astăzi

Vizita apropiată a cancelarului Germaniei, Excelenţa Sa Angela Merkel, la Cluj - programată în octombrie a.c. - este aşteptată cu interes de locuitorii municipiului, care ştiu ce a însemnat şi ce înseamnă această ţară în istoria trecută şi actuală a Europei, astăzi fiind o mare putere economică, în unele domenii precum exportul aflându-se, de regulă, pe primul loc în lume.

Aceasta şi pentru că marele cancelar care este Angela Merkel a ştiut şi ştie să dezvolte şi să adapteze la condiţiile de azi ceea ce înaintaşii săi au pus la temelia statului. Mă refer la Konrad Adenauer, întemeietorul Germaniei postbelice, la Helmut Kohl, ctitorul reunificării celor două state germane şi la Domnia Sa Angela Merkel, acestea fiind cele trei coloane de susţinere a unui stat literalmente renăscut din cenuşă.

Vizita este intermediată de rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai”, prof. univ. dr. Andrei Marga, omul care a determinat numeroase iniţiative benefice pentru învăţământul superior şi, mai ales, pentru UBB, unde s-a ajuns la 21 de facultăţi, de la şapte câte erau la începutul mandatelor Domniei Sale, şi la peste 100 de profesii licenţiabile. În acest context efervescent, relaţiile internaţionale au fost şi ele grija de căpătâi a rectorului, ceea ce a făcut, între multe alte avantaje, să devină “Doctor Honoris Causa” al UBB un mare număr de somităţi ştiinţifice şi culturale de pe aproape toate continentele. Iar dacă acum se apropie momentul când şi Excelenţa Sa Angela Merkel a acceptat să vină la Cluj şi să fie distinsă cu înaltul titlu academic pe care i-l va înmâna rectorul, această manifestare depăşeşte cu mult cadrul ştiinţifico-universitar strict, devenind un eveniment istoric. Aceasta şi pentru că, într-un fel simbolic, Angela Merkel vine... acasă. Iar ca să înţelegeţi ceea ce vreau să spun, amintesc unele repere istorice legate de trecerea saşilor prin Transilvania şi a celor peste 800 de ani de existenţă pe aceste meleaguri, pe care le-au înnobilat cu hărnicia, isteţimea şi cu spiritul lor novator.

Faptele lor ne dau dimensiunea istorică a ceea ce a fost, la începuturile colonizării, când oraşul nostru a devenit Klausenburg. Oraş care, alături de alte şase burguri, a ridicat economic şi social aşezările respective, devenite stindard al progresului şi civilizaţiei la nivelul timpului de atunci. Să ne amintim că atunci, adică în 1213, “Cetatea Regală Castrum Cluj” a devenit “Cetatea liberă”, bucurându-se de privilegii acordate de regii Ungariei, ceea ce le-a permis saşilor să dezvolte bresle şi meşteşuguri într-un mare mumăr de meserii, dar şi să contruiască edificii în piatră, precum catedrala “Sf. Mihail” din centrul urbei, începută de saşi pe la 1340, căreia maghiarii i-au adăugat, mult mai târziu, după 1800, turnul lateral. Istoria mai aminteşte că pe la 1376 erau în Klausenburg 19 asociaţii profesionale, însumând 25 de meserii - tăbăcari, blănari, fierari etc., care, pe lângă satisfacerea unor nevoi locale, au permis şi dezvoltarea unui comerţ ce ducea până la Veneţia, Viena, Moravia , Turcia etc.

În Klausenburg, populaţia germană era majoritară, dar mai existau aici şi maghari, români fiind foarte puţini. Numai că Cetatea Klausenburg include (1367) în oraş şi satul românesc Feleacu, având misiunea - luaţi aminte! - de a asigura securitatea negustorilor cetăţii, dar şi “drumul sării” dinspre Turda. Klausenburgul este socotit de istorici burg săsesc până prin secolul al XVI-lea . Aceasta în condiţiile extrem de favorabile când a fost scos de sub jurisdicţia voievodală şi subordonat doar regelui, ceea ce a însemnat numeroase înlesniri pentru negustorii locului. Aşa se ajunge la anul 1370, când Regele Ludovic I decretează ca iobagii din Transilvania să nu mai fie opriţi de a se muta în Cluj dacă au birurile pentru pământ plătite. De reţinut că oraşul avea în arealul geografic de aici şi vestigiile arhelogice care aminteau de fosta Napocă dacică, şi apoi Napoca romană.
Cei peste 800 de ani de convieţuire cu saşii în Transilvania se văd şi azi de-a lungul şi de-a latul provinciei. Oraşele Cluj, Sibiu, Bistriţa, Braşov, Sighişoara, Sebeş, Mediaş etc. moştenesc bogate mărturii ale civilizaţiei aduse de ei pe aceste meleaguri. Între acestea, şi cele circa 100 de biserici -cetăţi, adică fortificate, construite în piatră, cu stiluri arhiteconice care au evoluat odată cu timpul, dar şi cu odoare, piese de interior , iconografie, decoraţii de strană sau altare ce au mers la pas cu arta germană şi cu alte curente din vest, devenind adevărate muzee ale unui trecut care ne-a marcat, prin civilizaţia sa, viaţa.

Acestea şi alte argumente ne îndeamnă să-i urăm, de pe acum , Excelenţei Sale, Doamnei Cancelar Angela Merkel, bun venit...acasă.