Sistemul financiar-bancar în trimestrul II

Cu toate acestea, trebuie menţionat faptul că „mugurii de dezgheţare" identificaţi pentru creditul neguvernamental în valută în 2010 au fost confirmaţi şi la nivelul creditului neguvernamental în lei în prima jumătate a anului 2011.
Pe parcursul trimestrului II am asistat la decelerarea creditului neguvernamental total, atât raportat la trimestrul I, dar şi comparativ cu ultima jumătate din 2010. Practic, la finele lunii mai creditul neguvernamental total se situa la 207,7 miliarde de lei, în scădere cu 0,8% comparativ cu finalul anului 2010. Această evoluţie a fost determinată în principal de o decelerare a creditului neguvernamental în valută, către ritmuri consemnate în primele luni din 2010, care nu a putut fi contrabalansată de stabilizarea creditului neguvernamental în lei.

Creditul neguvernamental în valută se situa la 129,3 miliarde de lei la finele lunii mai (reprezentând 62% din totalul creditului neguvernamental), în scădere cu 2% comparativ cu finalul anului 2010. Această evoluţie a fost determinată, în primul rând, de aprecierea monedei naţionale (la finele lunii decembrie cursul euro/lei se situa la 4,2848, în timp ce la finele lunii mai acesta consemna un nivel de 4,1208), însă această evoluţie a fost determinată de plafonarea exporturilor (unul din factorii care a susţinut evoluţia acestei variabile pe parcursul ultimelor trimestre) şi de rambursarea creditelor contractate de populaţie (în anii premergători crizei economico-financiare).

Pe de altă parte, creditul neguvernamental în lei se situa la 78,4 miliarde de lei la finele lunii mai, în creştere cu 1,34% comparativ cu finele anului 2010. Această evoluţie exprimă un interes mai puternic din partea companiilor pentru creditul în lei (componenta persoane juridice a crescut cu 3,74%, raportată la finele lunii decembrie 2010). Fundamental, această evoluţie reflectă ieşirea din recesiune, inflaţia ridicată din primele luni ale anului (dobândă reală redusă), scumpirea şi riscurile asociate creditului în valută. Marjele de dobândă au continuat în trimestrul II tendinţa de normalizare din ultimele trimestre, expresie a procesului de macrostabilizare pe plan intern. Spre exemplu, pe segmentul credite / depozite în lei marjele de dobândă au scăzut cu 2% an/an (pentru cele existente) şi cu aproximativ 23% an/an (pentru cele noi). Pe segmentul credite/depozite în Euro marjele de dobândă au scăzut în trimestrul II cu 38% an/an (pentru cele existente) şi cu 30% an/an (pentru cele noi). Rata restanţelor la credite a continuat să se majoreze (ajungând la 9% la finele lunii mai), pe fondul evoluţiei economiei la un ritm sub potenţial, dar şi a evoluţiilor pieţei valutare.

Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital