Proiect gigant pentru Cluj: un centru de artă cât 10 stadioane

“Idei pentru un complex care să reunească artiștii la Cluj au fost multe, însă aici nu vorbim despre sălițe sau holuri pentru expoziții, deși idei precum Fabrica de Pensule sunt foarte bune. Primăria trebuie să garanteze cu cel puțin 50 de milioane de euro pentru ca orașul să devină CCE, iar un centru de artă precum Guggenheim Bilbao îi va aduce cu siguranță acest titlu. Un astfel de complex, care să aibă dimensiunea unui stadion, dar pe 10 niveluri, putea să fie ridicat pe actualul amplasament al Cluj Arena. Cel din Spania a costat 100 de milioane de euro, însă aici s-ar putea face și cu 20 de milioane. Municipalitatea ar avea resurse pentru un asemenea centru”, susține Ioan Sbârciu, președintele Senatului UAD.

Acesta este convins că un astfel de proiect ar genera venituri substanțiale. “Am avut o discuție cu primarul din Bilbao care mi-a spus că după darea în folosință a complexului veniturile orașului au crescut de 10 ori. Ei atrag anual 2 milioane de turiști. Centrul de artă al Clujului poate fi construit în 5-10 ani, însă e important ca proiectul să fie demarat cât mai repede. Ungaria are patru centre de acest gen: la Pecs, la Debrecen și două la Budapesta. Clujul merită așa ceva, dar aici trebuie să se formeze o piață de artă cu tot ceea ce înseamnă aceasta: galerii, curatori, investitori importanți. Clădiri precum precum Napochim, de pe str. Ploiești, sau fostul hotel Continental erau bune pentru așa ceva, chiar dacă la o scară mai redusă. Pe când era Kelemen Hunor ministru al Culturii a propus cumpărarea Conti pentru Muzeul de Istorie, dar era prea mic pentru o asemenea clădire; apoi, cei de acolo au renunțat la idee”, constată Sbârciu. 

Hotelul New York, cunoscut în ultimele decenii sub numele de  Continental, a fost construit în stil eclectic în sec. XIX, sub îndrumarea arhitectului Lajos Pákey, în locul hotelului Național, clădire clasicistă cu un singur etaj. La parter a funcționat o jumătate de secol o cafenea literară și de presă a orașului. Omul de afaceri Dorel Tamaș a cumpărat în 2005 hotelul prin intermediul societății Ardeleana Alba-Iulia de la Continental Hotels București, în ideea de a-l transforma în galerii comerciale. După intrarea în faliment a Ardeleana, clădirea a fost achiziționată de omul de afaceri Ioan Bene, aflat acum în arest. Clădirea are 7.200 mp (1.800 mp la sol, plus patru niveluri).

Imobilul Napochim de pe str. Ploiești zace abandonat de mai multă vreme, mai ales după ce societatea, controlată de compania de intermediere Broker, și-a relocat producția. CCE este un titlu conferit la nivel european unui oraș sau mai multora pentru un an. Majoritatea oraşelor îşi încep pregătirile cu mult înaintea anului dedicat CCE. Programul se derulează din 1985. Începând din 2007 acesta a cuplat câte un oraș din țările Europei Occidentale cu altul din țările central și est-europene. În acel an CCE a fost timp de un an Sibiul, împreună cu Luxemburgul. Viitoarele CCE sunt Mons (Belgia) și Plzen (Cehia) – 2015, San Sebastian (Spania) și Wroclaw (Polonia) – 2016, Aarhus (Danemarca) și Paphos (Cipru) – 2017.

În 2018 vor fi câte orașe din Olanda și Malta, în 2019 din Italia și Bulgaria, în 2020 din Irlanda și Serbia/Croația, iar în 2021, din Grecia și România. Mare miză o reprezintă suma pe care urmează să le primească orașul desemnat, în jur de 500 de milioane de euro, majoritatea din bani europeni, dar pentru aceasta trebuie realizate proiecte importante și investiții mari în infrastructură. Alături de Cluj, în lupta pentru CCE s-au mai înscris orașe precum București, Timișoara, Iași, Arad, Alba Iulia sau Craiova. Clujul a obținut deja un titlu important, cel de Capitală Europeană a Tineretului 2015.