Proiect nou pentru Catedrala din Piaţa Cipariu

 Sala este adecvată pentru simpozioane, conferinţe, fiind un spaţiu deschis spre cultură, învăţământ, cateheză, formare creştină. Momentul binecuvântării a încununat lucrările începute încă din anii ’90, când perseverenţa unor oameni de credinţă a făcut ca acest edificiu să prindă mai întâi viaţă, iar apoi să poată fi continuat.

Prima acţiune organizată în Aula de conferinţe a fost, în continuare, prezentarea noului proiect al Catedralei ce se înalţă în Piaţa Cipariu, lăcaş care va fi dedicat martirilor şi mărturisitorilor credinţei creştine din secolul XX.

Chiar dacă s-a trecut şi se trece prin momente dificile, există dorinţa de a se continua şi de a se duce la bun sfârşit construcţia noii Catedrale greco-catolice, “cu voia Bunului Dumnezeu, dar şi cu sprijinul unor oameni minunaţi”, după cum a spus Episcopul Eparhial.

 între aceştia se află dl inginer Vasile Podoabă, coordonator al lucrărilor, cel care a prezentat noul proiect, făcând şi o trecere în revistă a etapelor de lucru necesare pentru finalizarea construcţiei. P.S. Florentin i-a adresat mulţumiri “pentru că a avut puterea să spere, să treacă de multele obstacole în diferite momente ale fazelor de construcţie”.

După prezentarea noului proiect, edificiul a fost descris şi în faza actuală a lucrării, cu spaţiile deja funcţionale: încă din anul 2007 au fost date în folosinţă Capela “Sfântul Iosif”, la care este afiliată parohia “Andrei Mureşanu”, 28 de birouri mici în care îşi desfăşoară activitatea diferite asociaţii ale Bisericii, patru unităţi locative, iar din 2008, o sală în care funcţionează Librăria “Viaţa Creştină”.

La final au fost proiectate imagini de la diferitele activităţi care în ultimii ani s-au desfăşurat în clădire – celebrări liturgice, momente culturale, serbări, concerte, activităţi ale asociaţiilor ASTRU, AGRU, Caritas Eparhial, ale Departamentului de Cateheză, ale Editurii “Viaţa Creştină” ş.a., fiind ilustrat faptul că în acest loc s-a dezvoltat şi se dezvoltă un focar viu de viaţă şi spiritualitate creştină.

Proiectul actual, realizat tot de firma S.C. Catedral-Proiect (semnatara proiectului iniţial), respectă dorinţa exprimată de conducerea Episcopiei de Cluj-Gherla, anume ca “noua construcţie să reflecte linia arhitecturală a stilului oriental bizantin al Bisericii Greco-Catolice, iar cupola centrală să amintească de cupola Catedralei San Pietro din Roma, pentru a fi reprezentată unitatea Bisericii noastre cu Biserica Mamă a Romei”.

 Noua Catedrală greco-catolică a fost de la început proiectată ca un complex multifuncţional pe mai multe nivele. După reproiectarea clădirii (în scopul reducerii costurilor şi pentru accelerarea lucrării), proporţiile vor rămâne monumentale: Catedrala va avea 1.500 de locuri, la care se adaugă Capela “Sfântul Iosif” cu 140 de locuri (în bănci) şi Aula de conferinţe, tot cu 140 de locuri.

în cuvântul rostit cu acest prilej, P.S. Florentin a arătat: Este un moment istoric pentru Eparhia noastră, deoarece punerea în funcţiune a unui nivel al Catedralei noastre din Piaţa Cipariu reprezintă un pas înainte pentru întreaga Eparhie de Cluj-Gherla. Dorim să închinăm această Catedrală memoriei tuturor acelora care, în timpul cât Biserica noastră a fost privată de libertate, au mărturisit credinţa şi au avut puterea să spere că ceasul libertăţii va veni, au avut puterea să viseze construcţia unei Catedrale reprezentative.

Este vorba despre toţi aceia care se află în Cimitirul Bellu din Bucureşti, în mod particular Cardinalul de binecuvântată amintire Iuliu Hossu – căruia am dorit să-i dedicăm spaţiul Aulei de conferinţe –, dar ne gândim şi la P.S. Vasile Aftenie, P.S. Ioan Bălan, la cei care sunt înmormântaţi în Cimitirul Săracilor de lângă Sighet, în locuri încă necunoscute, cum este P.S. Ioan Suciu, P.S. Tit Liviu Chinezu, P.S. Valeriu Traian Frenţiu.

 Tuturor acestor mari Arhierei, dar şi credincioşilor, persoanelor consacrate, preoţi, călugări, călugăriţe, care au avut curajul să spere în reînvierea Bisericii Greco-Catolice, tuturor dorim să le închinăm această construcţie şi considerăm că la fundamentul edificiului Catedralei se află piatra credinţei lor, care continuă misiunea pe care a primit-o, de la Hristos, Corifeul Apostolilor: “Tu eşti Petru şi pe această piatră voi zidi Biserica Mea” (Mt 16, 18).

Pe această piatră a credinţei dorim şi astăzi să edificăm, în continuare, Biserica noastră. Dorim ca acest sfânt lăcaş să fie un semn concret al reînvierii Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, şi un semn al dorinţei de a tinde spre ceea ce a fost Biserica noastră până în anul 1948, adică un far de cultură şi spiritualitate pentru poporul român; pentru toţi să fie şi de acum un far călăuzitor spre a continua misiunea lui Hristos în lume şi, în mod particular, în urbea noastră”.

Invitat de onoare la acest moment istoric pentru Eparhia de Cluj-Gherla a fost Mons. Tertulian Langa, prelat papal, mărturisitor al credinţei în închisoare şi unul dintre cei care au contribuit la gândirea acestui spaţiu ca un complex socio-pastoral. în cuvântul său, Mons. Langa a mărturisit: “Ce s-ar face omenirea dacă n-ar avea visători? Unul dintre aceşti visători, cu smerenie mă consider şi eu, ca unul care am contemplat un vis încă înainte de a fi conturat.

în închisoare încă, vorbeam de locul unei Catedrale în Cluj, de locul unui Sediu Episcopal care să fie vrednic de întâistătătorul Eparhiei de Cluj-Gherla, pe atunci încă în viaţă, Cardinalul Iuliu Hossu. Contemplam acestea şi nu-mi închipuiam că voi ajunge momentul festiv în care, în prezenţa actualului întâistătător, să-i mulţumim lui Dumnezeu că ne-a făcut părtaşi la împlinirea acestui vis de a vedea Catedrala dorită şi visată de Cardinalul Iuliu Hossu.

Sunt printre ultimii supravieţuitori dintre cei care au avut acel vis şi sunt primul dintre ei care vede visul împlinit. (...) în numele tuturor celor care au avut o viziune de speranţă şi de grandoare pentru Biserica noastră, vă mulţumesc celor prezenţi aici, celor pe care-i reprezentaţi şi vă omagiez smerit pentru capacitatea de visare, pentru capacitatea de împlinire a unui vis de atâţia inşi contemplat.

 Cer asupra tuturor acestora binecuvântarea Cerului, a Preasfintei Fecioare Maria, prin Ierarhii noştri, prin conducătorii noştri spirituali care sunt intermediarii Dumnezeirii în lucrarea ei pământeană”.