Alungaţi de Manolescu, recuperaţi de Ştefănescu

O parte din scriitorii clujeni ignoraţi în „Istoria...” lui Nicolae Manolescu apar într-o altă lucrare de proporţii a criticului Alex Ştefănescu, editată în urmă cu trei ani.

Câţiva din scriitorii clujeni lăsaţi pe dinafară în „Istoria critică a literaturii române” a criticului Nicolae Manolescu pot fi regăsiţi într-un alt mare tom, intitulat “Istoria literaturii române contemporane (1941-2000)”, al criticului Alex Ştefănescu (foto). Marii absenţi sunt, şi în acest volum, filologii Ioana şi Liviu Petrescu.

 

Volumul impresionant, de 1.141 de pagini, apărut în 2005 la editura „Maşina de scris”, cu fotografii de Ion Cucu, fotograful oficial al Uniunii Scriitorilor, şi cu zeci de coperte de carte xerocopiate, analizează scrierile a şase clujeni: Lucian Blaga, Adrian Marino, Adrian Popescu, Marta Petreu, Marian Papahagi şi Ruxandra Cesereanu, cu unul mai puţin decât literaţii are apar  în “Istoria...” lui Manolescu.  “Istoria..” lui Ştefănescu a obţinut, în 2005, Premiul Uniunii Scriitorilor, fapt contestat de breaslă.

 

Una din cele mai dure critici a fost adusă de fostul decan al Facultăţii de Litere Cluj, criticul Mircea Muthu: „Istoria literaturii române contemporane (1941-2000) a lui Alex Ştefănescu nu este, de fapt, o istorie a literaturii române contemporane. De mult n-am văzut un asemenea rateu de proporţii, expus într-o impecabilă haină grafică. Lipsa de criterii şi adecvare – cel «politico-literar» e o invenţie! – necesare unei sinteze (chiar şi intenţională fiind!), absenţele scandaloase ale multora dintre scriitori, portretistica în descendenţă călinesciană, dar flancată de stilul jurnalistic lipsit adesea de adâncime ş.a., toate acestea fac din opul, elegant altfel, o nereuşită răsunătoare în materie de studiu retrospectiv şi nu numai”.

 

 De altfel, Mircea Muthu nu are o părere prea bună nici despre volumul lui Manolescu. “<Istoria> lui Manolescu nu este o istorie propriu-zisă a literaturii, pentru că nu se ocupă de orientări şi curente literare, ideologice, de context politico-ideologic. Este o istorie făcută din bucăţi de dimensiuni diferite. Seamănă mai mult cu un dicţionar ilustrat, realizat cu mari parti- pris-uri. Este inadmisbil să laşi pe dinafară nume ca Liviu Rusu, familia Petrescu, Adrian Marino, cam jumătate din valorile ardelene. E o istorie dezarticulată”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ criticul clujean.

 

 Nici criticul Aurel Sasu nu e foarte încântat de operele celor doi. “Cunosc ambele volume. Sigur că sunt discutabile. Nu poţi să îi laşi pe Petreşti afară din acest volume. Sau pe Marino. De aceea nu am încredere în ele şi îmi pare bine că nu apar în aceste volume. Nu mă interesează. Unii colegi de-ai mei ştiu că sunt foarte supăraţi”, spune el. 

 

 

Ştefănescu despre:

 

Marta Petreu - „în toate împrejurările însă, chiar şi când lansează atacuri furibunde, chiar şi când nu are dreptate, păstrează o ţinută intelectuală care impune respect”.

Adrian Popescu - „Este unul din cei mai talentaţi şi rafinaţi poeţi, deşi prea puţin vizibil datorită mediocrităţilor care au umplut scena”.

Adrian Marino -  „o somitate în domeniul teoriei literare şi al hermeneuticii terminologiei criticii. Lipsit de frivolitate, dar şi de farmec”.

Ruxandra Cesereanu - „Versurile sunt discursive, eseistice, de un teribilism atent elaborat, dar principala sa contribuţie sunt studiile şi eseurile sale”.