Versiunea clujeanã a scandalului “poneiul roz”

Artistul Sorin Tara a stârnit controverse la expoziţia din Bochum, fiind acuzat de pornografie şi influenţe fasciste.

Muzeul de Artã din Bochum şi-a prezentat intenţia de a colabora în continuare cu Sorin Tara şi Alexandru Rãdvan, artiştii români care au participat la expoziţia organizatã cu prilejul sãrbãtorii românilor de pe Valea Ruhrului. în acelaşi timp, în România, expoziţia a fost privitã cu reticenţã de criticã, atât artiştii, cât şi operele lor fiind acuzaţi de viziuni pornografice sau de influenţe fasciste.

Expoziţia prezentatã de artistul plastic Sorin Tara intitulatã “Into the Nite of Loneliness” (în noaptea singurãtãţii, în limbajul slang - n. red.) a fost organizatã la solicitarea unei fundaţii non-profit din Germania, Danubium, dar finanţatã de Institutul Cultural Român (ICR) prin programul Cantemir. Sursa de finanţare a fost cea care a animat spiritele în România, în ideea cã operele controversate au fost exportate în Occident pe banii statului.

 

“Artiştii prezenţi, atât Sorin Tara, cât şi Alexandru Rãdvan, au avut un parcurs artistic fãrã banii statului. De fapt, este prima oarã când ei primesc finanţare pentru o expoziţie, prin ICR. Ei au mai expus în strãinãtate, se ştia genul abordat de ei, tocmai de aceea au şi fost aleşi”, a declarat Diana Dochia, curatorul român care a însoţit expoziţia la Bochum.

 

Expoziţia a avut loc la Muzeul Metalurgic din Bochum, în fapt mai multe uzine închise la finalul anilor ‘80 şi transformate în spaţii artistice. “Noi ştiam cã nu va fi un muzeu de artã locul ales pentru expoziţie. Expoziţia lui Tara a fost, de fapt, un fel de instalaţie în cadrul unei hale industriale, cu lucrãrile expuse printre utilaje altã datã funcţionale. Nimeni nu a fost ofensat”, a arãtat Diana Dochia.

 

De asemenea, curatorul a mai punctat şi cã, la întoarcere, directorul Muzeului de Artã din fostul oraş Nokia, şi-a arãtat intenţia de a colabora în continuare cu artiştii români expuşi. “Pãrerea mea e cã sunt foarte multe interese politice la mijloc şi se folosesc de artişti ca sã-şi regleze conturile”, a mai spus Dochia.

 

Cu toate acestea, surse neoficiale au declarat cã ar fi existat tensiuni între delegaţii români şi organizatorii de la Asociaţia Danubium, mai ales în ceea ce priveşte o lucrare a lui Sorin Tara despre Coran. De asemenea, tablourile lui Alexandru Rãdvan nu au putut fi vãzute decât de vizitatorii care aveau peste 18 ani.

Deşi nu a putut fi contactat telefonic, Tara a pus la dispoziţia reporterilor ZIUA de CLUJ un fragment de corespondenţã cu avocatul clujean Lucian Handra, care îi atrãgea atenţia asupra discuţiilor internaţionale iscate cu ocazia expoziţiei de la Bochum: “Un tip de la Berlin, foarte înţepat şi revoltat, se întreba la Radio France Internaţional cum Sorin Tara va fi expus, pentru cã, în trecut, la o expoziţie din Sibiu ai fãcut afirmaţia «Pe bune, au crãpat şase milioane de ovrei?».

 

Comentariul lui era de genul cã folosirea cuvântului «ovrei» denotã idei negaţioniste din partea ta. Când s-a reluat emisiunea, moderatorii încercau sã spargã tãcerea penibilã şi dizgraţioasã, pentru cã era aşa învolburat ãsta de la Berlin, cã a speriat lumea”.

 

Cât priveşte acuzele de fascism reiterate împotriva lui Tara, Dochia a explicat cã acesta foloseşte în mod constant, pentru a se semna, o zvasticã întoarsã care reprezintã un “semn solar”, iar reacţia istericã a publicului neavizat are la baza necunoaşterea simbolurilor.

 

Tara a expus la Bochum aproximativ 80 de lucrãri. Invitaţia a venit pe calea unei asociaţii numite Danubium, a cãrei preşedintã, o arhitectã româncã emigratã în vest, Doina Tallman se ocupã cu promovarea în strãinãtate mai ales a artiştilor români din generaţia tânãrã.

 

Danubium a depus la ICR proiectul Zilele româneşti în Bazinul Ruhrului, aprobat în iunie 2008. Proiectul a obţinut un scor de 81,15 puncte şi o finanţare de 49.720,7 euro, a început pe 21 septembrie şi timp de o lunã va putea fi urmãrit de toţi cei interesaţi.