Fluierul lui Iancu a ajuns la Gherla

Cu ocazia Zilelor Oraşului, Muzeul de Istorie Gherla a găzduit ieri trei expoziţii în cadrul unui singur vernisaj.

Revoluţia de la 1848, descoperirile arheologice de la Jucu-Nokia şi câteva piese de sculptură sunt principalele teme ale expoziţiilor care pot fi vizitate de ieri la Muzeul de Istorie din Gherla.

 

Prima expoziţie a muzeului, “Rememorând Revoluţia de la 1848”, sărbătoreşte 160 de ani de la revoluţie. Expoziţia a fost realizată în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (MNIT) din Cluj-Napoca şi cuprinde piese originale ale unor personalităţi din perioada revoluţiei, precum Avram Iancu, Ludovic Kossuth, Sandor Petofi şi Iosif Bem.

Alături de aceste obiecte, sunt expuse steaguri române şi maghiare originale de la revoluţie cu deviza “Egalitate, Libertate, Fraternitate”, în limbile română şi maghiară. Acestea aparţin MNIT şi provin din colecţiile Muzeului Ardelean şi colecţiile de relicve ale revoluţiei de la ‘48.

 

Printre cele mai interesante exponate sunt armele din perioada revoluţiei: arme albe, arme de foc, puşti, pistoale, săbii şi vârfuri de lance. Alte obiecte fascinante sunt uniformele militare purtate de ofiţerii vremurilor, precum şi pipa, fluierul şi vârful de lance care i-au aparţinut lui Avram Iancu.

în cadrul expoziţiei poate fi văzută şi o vitrină amenajată cu piese executate de deţinuţi din puşcăria imperială din Viena (români, croaţi, sârbi, cehi şi unguri) sau câteva bucăţi din lemn care au făcut parte din spânzurătoare de la Arad, unde au fost executaţi 13 ofiţeri maghiari.

Vizitatorii vor vedea, de asemenea, trusa de birou, cutia cu unelte pentru bărbierit şi o frunză de pe catafalcul lui Kossuth Lajos. Lupa, cravaşa şi cupa de argint suflat în aur ale lui Iosif Bem sunt alte exponate pregătite curioşilor.

 

“Prezentând obiecte aparţinând unor fruntaşi atât maghiari, cât şi români, expoziţia noastră se adresează tuturor. Dacă în urmă cu 160 de ani au apărut situaţii conflictuale, acum nu se mai pune problema, etnia fiind un simplu cuvânt în vocabular”, a precizat directorul Muzeului de Istorie din Gherla, istoricul Mihai Meşter.

 în total, expoziţia reuneşte peste o sută de exponate şi poate fi vizitată până la începutul lunii noiembrie, după care expoziţia va fi prezentată, în aceeaşi formă, la Muzeul Secuiesc din Sfântu Gheorghe.

 

A doua expoziţie, susţinută în paralel la Muzeul de Istorie din Gherla, prezintă rezultatele săpăturilor de la Jucu, săpături coordonate de Catedra de Arheologie a Facultăţii de Istorie din Cluj. în urma unui protocol încheiat între Muzeul din Gherla şi Ministerul Culturii şi Cultelor, toate piesele găsite la Jucu au ajuns în proprietatea muzeului. “Expoziţia prezintă un număr limitat de piese, dar extrem de importante”, a explicat istoricul Mihai Meşter.

Potrivit acestuia, cea mai importantă descoperire se referă la aşezarea româno-slavă, un centru rural care datează din secolele al VIII-lea sau al IX-lea. “Existau prea puţine dovezi palpabile pentru existenţa slavilor în zonă. Dar acum aceasta este confirmată de faptul că în apropierea aşezării a fost descoperită o necropolă importantă”, a mai spus istoricul.

 

Tot la Jucu au fost găsiţi cercei din argint şi bronz, precum şi o fermă romană de dimensiuni foarte mari, care probabil adăpostea unităţi militare de la Gherla. Un alt exponat interesant este un pandativ de aur de 9 grame, lucrat prin batere la cald. Obiectul are formă de semilună şi este de provenienţă bizantină, datând din secolele VII-VIII.

Toate acestea pot fi văzute oricând de acum încolo, expoziţia fiind de natură permanentă. Cea de-a treia expoziţie găzduită de Muzeul de Istorie din Gherla prezintă 50 de lucrări ale sculptorului Gheorghe Cheţa, care înfăţişează personalităţi din domeniul religiei sau al politicii.