în premieră pentru presa clujeană, ZIUA de CLUJ vă oferă un serial în care va prezenta panorama presei dinainte şi de după Marea Unire, din 1918. în total, până la venirea comuniştilor la Cluj, au fost editate, de la 1900 la 1944, 55 de publicaţii, dintre care două almanahuri. Ultimele două au fost tipărite de Sindicatul Presei din Cluj şi Banat.
Cea mai nouă publicaţie după 1900 a fost “Revaşul-publicaţie de culturalizare”. La fel ca majoritatea publicaţiilor din acea perioadă, era un săptămânal. Primul număr a apărut în 4 aprilie 1903, iar ultimul, în decembrie 1910. Fondator a fost ziaristul Elie Dăianu. Din 1905 apare cu titlul “Revistă culturală ilustrată”. La gazetă scriu Aron Cotruş, Ion Agârbiceanu sau Nicolae Iorga. Revista a anunţat în 1907 decesele lui B.P. Hasdeu şi Iosif Vulcan.
Un alt lunar de factură apropiată a fost “Orizontul – Revista pentru ştiinţă şi literatură. Publicaţie democratică”. A trăit doar un an, în 1906. Vasile E. Moldovan era proprietar, editor şi redactor! în ziar au apărut pentru prima oară traduceri din Maxim Gorki şi Lev Tolstoi.
Acelaşi ziarist, Vasile E. Moldovan, a editat “Orientul Român. Revistă politică şi culturală”, tot un lunar, între ianuarie – august 1913. Ziarul avea coloratură politică, fiind editat de Partidul Naţional Ţărănesc. Foaia îşi propunea să lupte pentru “recunoaşterea şi validitatea principiului naţional întemeiat pe Libertate, Egalitate, Fratenitate”.
Cel mai important ziar care a apărut la Cluj în acea perioadă a fost “Patria”, editat între 1919 şi 1938. Deşi era editat ca organ al Partidului Naţional Român, calitatea acestui cotidian a depăşit simpla presă de partid. Ziarul avea pagini de sport, cultură şi monden excepţionale. Articolul-program, semnat de Ion Agârbiceanu, susţinea idealul unirii Transilvaniei cu România. La ziar au scris intelectuali precum Aron Cotruş, Ion Agârbiceanu sau Emil Isac, publicaţia remarcându-se şi prin polemici faţă de alte gazete naţionaliste.
Presa instituţiilor a existat şi ea în perioada interbelică. Dintre aceste gazete s-a evidenţiat “Dacoromania. Buletin al Muzeului Limbii Române”. Gazeta a apărut timp de 20 de ani, până în 1940, fiind înfiinţată de marele Sextil Puşcariu în scopul “strângerii şi prelucrării ştiinţifice a materialului lexical al limbii române din toate timpurile şi din toate regiunile locuite de români”. Alte gazete culturale erau “Cultura Poporului” (1921), “Cosânzeana Revistă literară ilustrată”, un bilunar care s-a închis în 1928, avându-l ca proprietar şi redactor pe Sebastian Bornemisa. Foaia a militat pentru o “literatură românească pusă în slujba desăvârşirii unităţii naţionale”.
Progresul democratic şi toleranţa etnică erau încurajate de reviste bilingve, precum “Culisele. Revistă lunară, ilustrată, de teatru, muzică, artă”, apărută între 1922 şi mai 1923 în limbile română şi maghiară, care oferea recenzii, informaţii culturale şi despre activitatea scriitorilor.
Puţini ştiu că Lucian Blaga sau Octavian Goga au fost gazetari. Blaga a răspuns de partea română a lunarului “Cultura. Ştiinţe, litere, arte.”, din care au apărut doar patru numere, între ianuarie şi iulie 1924, în patru limbi - română, maghiară, franceză, germană. Director al publicaţiei a fost Sextil Puşcariu. Octavia Goga a fost, în tinereţe, redactor la “Ţara noastră. Revista poporală a Asociaţiunii pentru Literatura română şi Cultura poporului român”, apărută între 1922-1938. Ultimul număr al revistei i-a fost dedicat lui Octavian Goga.
La Cluj au apărut în acea perioadă şi ziare sindicale, precum “Viaţa sindicală”, sau publicaţii maghiare, precum “Helikon”, dar şi efemeride ca “Utopia” (1929) sau “Tangenta” (1932).
*
Acest articol a fost realizat în urma consultării volumelor “Dicţionarul Ziariştilor români” (Ed. Meronia, 2007, Sultana Craia) şi “Dicţionar al Presei Literare Româneşti 1790-1982” (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc, 1987, Ion Hangiu).
