“Cert este că de la un anumit moment, chiar dintre zidurile mănăstirilor, s-au ivit lumini însufleţitoare. O tresărire ciudată cuprindea imaginaţia oamenilor. Noile idealuri şi noile concepte vor schimba şi modul în care oamenii vor simţi esenţa divinităţii. Oamenii au descoperit propriile forţe creatoare. Stilul gotic este expresia acestor sentimente şi idealuri, expresia nivelului civilizaţiei urbane”, continuă autorul volumului.
Puţine cărţi au fost realizate cu atâta acribie şi cu o bibliografie bilingvă aplicată precum volumul lui Lukacs Joszef, apărut de puţin timp la Editura Apostrof. După “Povestea oraşului – comoară”, primul volum al lui Joszef, redactor de carte la Editura Apostrof, aflată deja la cea de a doua ediţie, avem acum posibilitatea de a citi despre Clujul gotic, despre monumentele gotice ale oraşului, monumente care îl definesc şi care dau măsura talentului locuitorilor acestei urbe. Volumul prezintă în primul capitol aspecte ale dezvoltării oraşului medieval, formarea Clujului, oraşul după invazia mongolă. Sunt date elemente ale sistemului de apărare al cetăţii şi construcţia zidurilor din epoca lui Sigismund de Luxemburg.
Cartea se citeşte alert şi e pasionantă ca un roman poliţist. Rând pe rând, cu amănunte detaliate, sunt prezentate Biserica “Sfântul Mihail”, loc de rugăciune, pelerinaj şi întâlnire al tuturor clujenilor, biserica şi mănăstirea franciscană, biserica reformată de pe strada M. Kogălniceanu, biserica din Cluj – Mănăştur. Toate sunt însoţite de fotografii realizate de Vardai Levente. Nu orice fel de fotografii, ci imagini atent realizate, cu detalii suprinzătoare. Volumul poate fi cumpărat în rarele librării care mai vând cărţi tipărite de edituri clujene.
Poate cel mai spectaculos capitol este cel dedicat Statuii Sfântului Gheorghe, aflată acum pe strada M. Kogălniceanu. Una dintre cele mai frumoase bijuterii ale oraşului, statuia “s-a aflat la mare stimă, mai ales în secolele 13-14, în vremea cavalerilor împlătoşaţi”. “în ciuda faptului că statuia este o copie, ea este de o frumuseţe răpitoare”, notează autorul cărţii. Originalul se află în Palatul regal din Praga, copia de la Cluj fiind ridicată la finele secolului al XIX-lea, ca omagiu adus creatorilor statuii, artiştii Kolozsvari.