Un milion de euro pentru Parcul Banffy

Primăria comunei Bonţida a solicitat regiei Romsilva 16 hectare din fostul parc de păduri şi pajişti al Castelului Banffy, supranumit “Versailles-ul Transilvaniei”. Parcul, al doilea ca întindere din Imperiul Austro-Ungar, după cel al familiei Kemenyi, se întindea pe 70 de hectare. Regia a refuzat oferta Primăriei, ce ar fi dat la schimb pădure comunală, şi a cerut un milion de euro.

“Terenurile au fost ale castelului, aparţineau grădinii acestuia. Am încercat totul ca să le recuperăm. Nu doar că nu vor să le dea înapoi, dar mai şi taie copacii. Ne cer sume imense pentru o fundaţie, 200.000 de lei pe hectar este foarte mult” a spus Csilla Hegedus, director executiv al Transylvania Trust, fundaţie care a primit castelul în concesiune. Ea a făcut sâmbătă un apel către opinia publică pentru a interveni în sprijinul fundaţiei.

Aceasta

s-a înfiinţat în 1996, iar din 1999 a început restaurările. “Nu te poţi înţelege cu cei de la Romsilva. Au tăiat copaci nu doar din cele 16 ha ce revin parcului castelului, ci şi de pe dealurile din jurul comunei. Nu le pasă. Zic că au plan. Pe când era prefect Vasile Soporan am trimis adrese, dar nici n-am fost băgat în seamă” spune primarul Vasile Bodocan. Reprezentanţii Romsilva nu au putut fi contactaţi.

 

Turnul unde funcţionează acum o cafenea culturală a fost distrus de dinamită în timpul filmărilor peliculei “Pădurea spânzuraţilor”, iniţiate de regizorul Sergiu Nicolaescu. Patru valuri de distrugători au făcut din “Versailles-ul Transilvaniei” o ruină: naziştii când s-au retras din Ardeal şi au incendiat şi jefuit castelul, ruşii, care l-au distrus şi ei în bună măsură şi l-au transformat în depozit şi localnicii, care l-au transformat în depozit pentru Secţia Motoare de tractoare şi au furat tot ce se putea folosi ca material de construcţii. în grajduri, caii preferaţi ai familiei se adăpau din adăpătoare cioplite în marmură de Carrara.

 “Era un lux inimaginabil pentru ce nivel de trai era atunci, în secolul XVIII, în condiţiile în care în Ardeal mulţi erau săraci lipiţi pământului”, spune Hegedus. Proprietar al castelului a devenit Katalin Banffy (83 de ani), ultima moştenitoare a cunoscutei familii Bannfy, care a câştigat acum o săptămână la Cluj procesul de retrocedare. Aceasta trăieşte în Maroc şi a decis ca palatul să rămână muzeu şi să fie restaurat.

 

Transylvania Trust a renovat până acum 20% din castel, pentru care a atras fonduri de două milioane de euro, însă pentru a reface tot obiectivul, acţiune care ar mai dura, în ritmul actual, încă 10 ani, mai are nevoie de încă şapte milioane de euro. Fundaţia a renovat capela, ce poate găzdui nunţi şi botezuri, plus o întreagă aripă, unde au loc cursuri de restaurare.

 Fundaţia a primit în acest an din partea Uniunii Europene premiul “Europa Nostra”, un Oscar al protecţiei patrimoniului cultural”, în valoare de 10.000 de euro, pentru activitatea Centrului de specializare în reabilitarea patrimoniului.

 “Aici au studiat 800 de cursanţi în meseriile dulgher, zidar, tencuitor şi pietrar din 13 ţări”, a spus Hegedus. Restaurarea castelului se realizează în paralel cu specializări cu accent pe utilizarea tehnicilor şi a materialelor tradiţionale. Restaurările de la Bonţida vor fi dublate de un centru de diagnostic pentru starea de sănătate a monumentele istorice, care va putea oferi consultaţii celor interesaţi. 7

 

 

Castelul din Bonţida

 

Construit de Denes Banffy în sec. XVII.

Reconstruit în stil baroc până în sec. XIX.

Faţade în stil gotic.

Parc realizat în stil baroc, apoi englezesc.

Grajd care putea adăposti 32 de cai.

Adăpătoare din marmură.

Turnul de poartă, dărâmat în 1820.

Patron spiritual - Principesa Margareta a României.

Sponsor principal - Prinţul Charles de Wales.