încă din hol, vizitatorii au primit detalii despre arhitectura edificiului. Potrivit consultantului artistic Roxana Croitoru, construcţia clădirii teatrului, proiectată de renumiţii arhitecţi Helmer şi Fellner, a început în anul 1906, fiind terminată doi ani mai târziu. Holul spaţios se caracterizează prin suporturile reunite de arcuri. Ferestrele sunt concepute în stilul barocului, înalte şi separate prin coloane genuinate, care încurajează jocul luminilor ce pătrund pe hol.
După ce au primit topate informaţiile despre holul teatrului, vizitatorii au fost conduşi în sala de spectacole, unde li s-a adus la cunoştinţă faptul că aceasta este realizată după modelul clasic al teatrului baroc, aşa cum a fost conceput în secolul al XVII-lea de Francois de Cuvilliers, şi că are o capacitate de 932 de locuri.
Asaltul copiilor
După ce au trecut de cabinele actorilor, clujenii prezenţi ieri la teatru au fost îndrumaţi către scena mare, unde au aflat că Teatrul Naţional are două cortine: o cortină-ghilotină şi o cortină de fier, ambele având câte 10 metri lăţime. Pe scenă au mai putut fi văzute patru trape, două rotative, 44 de ştăngi şi 18 reflectoare.
Mai ales în jurul orei prânzului, întreg teatrul a fost asaltat de copiii veniţi de la şcolile clujene, pentru care “Ziua porţilor deschise” a însemnat o adevărată distracţie, dar şi un prilej de cunoaştere a evoluţiei teatrului, alături de actorul Marian Râlea.
Un colţ al holului a fost rezervat vânzării de cărţi de teatru, iar altul, vânzării de obiecte personalizate cu teatrul: tricouri, insigne, căni, pixuri, şepci sau umbrele.
“Ora 7 precis”
La etaj, vizitatorii au putut vedea o expoziţie de afişe cu premierele spectacolelor jucate la TNC, de la începutul secolului şi până în prezent. Prima piesă jucată la Teatrul Naţional a fost “Se face ziuă”, de Zaharia Bârsan, în 1 decembrie 1919, iar afişul spectacolului conţinea două precizări: “începutul la ora 7 seara precis. Uşile se închid până la sfârşitul actului” şi “Doamnele cu pălării nu sunt admise în staluri”.
Lectură şi muzică
în foaierul de la etajul clădirii a fost organizat “Colţul literaturii”, unde directorul instituţiei, teatrologul Ion Vartic, a coordonat o discuţie cu opt scriitori clujeni – Ruxandra Cesereanu, Mihai Dragolea, Florina Ilis, Ion Mureşan, Dora Pavel, Ovidiu Pecican, Marta Petreu şi Alexandru Vlad. Aceştia au citit publicului din operele lor –, câte o poezie, un fragment de proză sau de teatru – după care au răspuns întrebărilor adresate de ascultători.
Pauzele dintre citiri au fost umplute de câte un cântec interpretat la pian de compozitorul Cornel Ţăranu. Scriitoarea Dora Pavel a mărturisit la un moment dat că cel de-al doilea roman al ei a fost inspirat din clădirea teatrului clujean.
“Pentru mine, Teatrul Naţional este un mister. Nu atât spectacolele lui, cât mai ales clădirea. Scările din Sala Euphorion au devenit un personaj, întreaga acţiune a romanului fiind plasată în teatru”, a explicat scriitoarea.
