Un deşert alb, de zăpadă, o grădină uitată de timp şi plină de buruieni. Jur împrejur nici ţipenie de om. O linişte ca de mormânt veghează misterios statuia unui personaj legendar. Doar bătrânii oraşului ce mai aruncă privirea în sus, la statuia superbă de pe Dealul Hoia. Statuia lui Donath.
în rest, tinerii nu ştiu mai nimic despre Donath, iar trecătorii pe strada cu acelaşi nume, nici atât. “Habar n-am de el. De ce mă întrebaţi? Nu am auzit şi nu am văzut nici o statuie. Am treabă”, ne spune un pic oţărâtă o doamnă cu faţă preocupată. “Este ceva statuie pe deal, dar nu ştiu nimic de ea concret. Mi-a arătat-o cineva, mai demult” ne spune şi Florenţa Dumitriu, o gospodină de 48 de ani. “Nu cunosc personajul, sună interesant”, spune un tânăr student cu două CD-uri în mână.
Legenda lui Donath, clujeanul căruia concetăţenii i-au ridicat o statuie, a fost reconstituită cel mai bine de Lukacs Jozsef, autorul cărţii “Povestea oraşului - comoară” apărută în două ediţii la editura Apostrof. “Legenda spune că au venit turcii să asedieze cetatea Clujului. Doar deoarece se ştia că Transilvania Civitas Primaria, adică primul oraş din Transilvania, era apărat de ziduri puternice şi de numeroşi oşteni, au evitat să o atace direct.
S-au gândit să înceapă un asediu lung şi să înfometeze oraşul până când vor reuşi să-l cucerească. Oastea nici măcar nu s-a arătat în preajma zidurilor Clujului, ascunzându-se la o distanţă de o jumătate de zi de mers faţă de oraş, în valea pârâului Nadăş. Clujul era însă bine pregătit pentru un lung asediu: oraşul era mare, bogat, avea din belşug rezerve de hrană, iar apa nu reprezenta o problemă, căci acolo curgea Someşul, chiar sub zidurile cetăţii.
Turcii născociseră însă un plan diabolic. S-au gândit să taie dealul care se va ridica între valea Someşului şi valea Nădaşului şi să devieze Someşul în valea Nădaşului, lăsând astfel Clujul fără apă. Au dat curs acestui plan, începând să sape dealul”, scrie autorul în cartea sa.
A scăpat oraşul de otomani
“Din fericire, un cioban, pe nume Donath, care păstorea turma în apropiere, lângă pădurea Hoia, a observat acest lucru. El şi-a dat seama că planul turcilor era un pericol. A părăsit turma şi a fugit prin poarta Mănăşturului, până în centrul Clujului, unde a alertat apărătorii oraşului.
Legenda spune că, după ce a transmis vestea, din cauza emoţiei şi a efortului, Donath a murit subit. Clujenii au ieşit din oraş, au atacat şi au alungat turcii, salvând astfel oraşul. în semn de mulţumire şi recunoştinţă pentru fapta eroică a lui Donath, i-au ridicat o statuie pe Dealul Cetăţuii, chiar în locul în care acesta obişnuia să-şi pască oile.
De atunci, bătrânii spun că omul de piatră coboară în fiecare noapte pentru a se convinge că oraşul este în siguranţă, după care, umplându-şi ulciorul cu apă din Someş, se întoarce la locul lui, pe coama dealului, la Tăietura Turcului”, menţionează Lukacs. Legenda este una din cele mai frumoase care s-au păstrat în istoria lungă şi memoria culturală a Clujului.
Statuie degradată
Realitatea este însă mai crudă. Statuia lui Donath, enigmatică, înfăţişând un bărbat cu o coroniţă de împărat roman pe cap, cu ochii privind lung în zare, este degradată, părăsită cu inscripţii pe ea.
Soclul începe să se dărâme, dar şi statuia, care numai are braţe, deşi volumul citat prezintă o poză cu un Donath complet. Nimeni nu poate opri un hoţ să fure statuia din locaţia ei, mai ales că zona este una fără mare aflux de persoane.
“Monumentul trebuie urgent restaurat şi protejat de eventuali hoţi. Este o statuie de valoare, care aparţine patrimoniului oraşului Cluj-Napoca”, a spus Vasile Mitrea, fost şef al Comisiei Monumentelor Istorice Cluj.
O romanţă pentru stradă
Puţine personaje au fascinat aşa cum a făcut-o Donath cu generaţii întregi. Noile vremuri l-au aruncat în uitare. Renumitul compozitor şi dirijor George Sbârcea, fost director al Operei Cluj, a dedicat străzii romanţa “A Donath uton nylnak mar az orgonak (Pe strada Donath înfloreşte liliacul)”. Melodia poate fi ascultată live la restaurantul Melody sau la cramele cu orchestre din Cluj.
