Clujul e plin de locuri şi lucruri spectaculoase, dar prea puţin cunoscute, deşi se află de multe ori chiar în calea trecătorilor. Clădiri superbe, dar pe care, prea grăbiţi, nici măcar clujenii get-beget nu le admiră pe îndelete, plăcuţe la care nu se uită nimeni, decât accidental, chiar dacă dezvăluie istorii fascinante, sau blazoane şi steme străvechi împodobesc tot oraşul.
Clujul rămâne, totuşi, un spaţiu aproape necunoscut, cel puţin aşa reiese din albumul “Locuirea cu stil”, editat recent de Irina Petraş sub egida filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Cartea “descoperă” locuri din toată Transilvania, dar în special din “oraşul-comoară” al acesteia, Clujul. Un traseu realizat prin oraş după fotografiile albumului s-ar putea derula sub genericul “Ştiaţi că...?”. Un simplu “tur” al centrului ascunde destule secrete interesante. Prea puţini oameni privesc, de exemplu, plăcuţa modestă de pe Casa Ursus din Piaţa Unirii nr. 20, care anunţă că acolo a locuit în 1902 sculptorul Janos Fadrusz, cel care a făcut celebra statuie a lui Matei Corvin. Aşa cum nevăzută, deşi e destul de mare, trece şi placa de marmură de pe strada Napoca nr. 6-8, unde a funcţionat pe la 1850 prima şcoală românească din Cluj.
Pe lângă portalul şcolii “Bob” de pe latura vestică a Pieţei Unirii trece lume puhoi, dar câţi observă emblema “războinică” din 1799? Despre Casa Rhedey, aflată chiar vizavi de Hotelul Continental, se ştie că a găzduit primele reprezentaţii teatrale din oraş, în 1792, iar palatele Szeky şi Berde de la podul “Horea” de pe Someş sunt binecunoscute. Dar “ştiaţi că” actuala gară din Cluj a fost înainte sală de gimnastică sau că prima tipografie locală a apărut în 1550, la mai puţin de un secol de la inventarea tiparului? Sediul ei era în Casa Heltai, de pe str. Matei Corvin nr. 4, unde s-a născut în 1557 şi principele Transilvaniei Ştefan Bocskai.
Cele mai spectaculoase “semne” se află însă pe două clădiri absolut banale tot din zona centrală. Pe strada Emile Zola, pe zidul unei clădiri şterse, verzui, există o “firmă” din 1608, care atestă că acolo se afla monetăria oraşului. Clujul avea pe atunci privilegiul de a emite monede de aur şi argint. Pe clădirea din Piaţa Mihai Viteazul nr. 6 nu există nici o plăcuţă, iar casa pare complet oarecare. Cine îşi ridică însă ochii, trecând de cele două etaje şi ajungând la superba faţadă a acoperişului, va descoperi acolo faimoasa stemă a cetăţii Clujului, într-un basorelief ornamentat. în casa respectivă a locuit şi medicul Dominic Stanca, întemeietorul maternităţii oraşului.
Abumul “Locuirea cu stil”, care va fi lansat în toamnă, poate fi folosit ca un “ghid vizual” al Clujului. Mai figurează în el case ale unor mari personalităţi, fotografii de epocă, busturi şi statui, imagini din alte oraşe ardelene. Puteţi descoperi surprizele cărţii călătorind “turistic” prin oraşul vostru.
Stil... interior
Multe faţade ale clădirilor vechi din Cluj ascund interioare luxoase, chiar dacă starea edificiilor nu e cea mai bună. în curtea casei Filstich-Kemeny de lângă Muzeul Farmaciei, pe latura de nord a Pieţei Unirii, se pot vedea ornamente bogate, alegorii ale anotimpurilor, imaginea Sfântului Florian, basoreliefuri cu biserici şi cetăţi, dar şi un blazon cu inorog, animal care apare pe stemele mai multor familii nobile din Ardeal.
